Catatonia

Aceste informații sunt destinate oricărei persoane care suferă sau a suferit în trecut de catatonie. De asemenea, se adresează tuturor celor care cunosc sau îngrijesc o persoană cu catatonie.

Ce este catatonia?

Catatonia este o stare în care o persoană este trează, dar nu pare să reacționeze la alte persoane și la mediul înconjurător. Catatonia poate afecta mișcarea, vorbirea și comportamentul  în multe moduri diverse. Catatonia poate avea diverse cauze. Totuși, motivul exact din cauza căruia apare catatonia nu este clar și este nevoie de mai multe cercetări în acest domeniu.

Care sunt simptomele catatoniei?

Catatonia poate apărea brusc sau lent. În trecut, se spunea că persoanele cu catatonie stăteau în poziții ciudate zile în șir. Acum știm că persoanele catatonice pot prezenta o serie de alte simptome.

Dacă o persoană prezintă trei sau mai multe dintre aceste simptome, este posibil să aibă catatonie:

• Stă nemișcată și se uită în gol.
• Stă în poziții neobișnuite, care în mod normal ar fi incomode.
• Își lasă brațele sau picioarele în orice poziție în care i le plasează altcineva.
• Repetă aceleași mișcări pentru o perioadă lungă de timp.
• Repetă mișcările altei persoane (reacție cunoscută sub numele de „ecopraxie”).
• Repetă frazele sau cuvintele pe care le aude (reacție cunoscută sub numele de „ecolalie”).
• Menține strâmbături neobișnuite ale feței.
• Refuză să vorbească, să mănânce sau să bea.
• Face ceea ce i se spune sau i se indică fără întrebări.
• Refuză sau se împotrivește să facă ceva (reacție cunoscută sub numele de „negativism”).
• Devine brusc foarte agitată sau neliniștită. Această reacție se numește „agitare catatonică”.

Aceste simptome pot apărea și dispărea și pot deveni mai mult sau mai puțin intense. Simptomele catatoniei pot varia de la un om la altul. În timp ce este posibil ca unii să se miște foarte puțin, alții pot părea foarte agitați.

Este important să solicitați ajutor dacă observați fie că prezentați dumneavoastră sau altcineva prezintă trei sau mai multe dintre aceste simptome. Puteți obține ajutor de la medicul dumneavoastră de familie, de la echipa de sănătate mintală sau apelând la NHS 111.

Care sunt cauzele catatoniei?

Catatonia poate apărea în cadrul mai multor afecțiuni. Printre acestea se numără:

Afecțiuni psihiatrice, cum ar fi:

• schizofrenie
• tulburări de dispoziție (inclusiv tulburare bipolară și depresie)
• tulburare obsesiv-compulsivă (TOC)
• tulburare de stres post-traumatic (TSPT) sau istoric de traume
• psihoză
• tulburări disociative

Afecțiuni fizice, cum ar fi:

• infecții
• leziuni cerebrale
• consum de droguri și alcool
• tulburări metabolice, de exemplu diabet – acestea sunt situații în care organismul folosește o cantitate prea mare sau prea mică din substanțele chimice esențiale care ne mențin sănătoși.
• tulburări autoimune – acestea apar atunci când sistemul imunitar al organismului, care în mod normal luptă împotriva bolilor, atacă din greșeală celulele sănătoase.

Dacă o persoană suferă de catatonie, echipa medicală trebuie întotdeauna să investigheze dacă există o cauză fizică.

Deși aceste afecțiuni pot provoca catatonie, este neclar cum se întâmplă acest lucru.

Nu toți cei care suferă de aceste afecțiuni psihiatrice și fizice vor avea catatonie și nu se știe exact de ce se întâmplă acest lucru.

Cercetările sugerează că ar putea fi implicate substanțe chimice din creier, precum acidul gamma-aminobutiric (GABA), glutamatul și dopamina. Aceste substanțe chimice afectează modul în care funcționează creierul și se crede că o cantitate prea mare sau prea mică a acestor substanțe chimice ar putea avea de-a face cu apariția catatoniei.

Catatonia poate afecta și persoanele cu tulburări de spectru autist (TSA). Puteți afla mai multe despre acest lucru pe website-ul National Autistic Society.

Cât de frecventă este catatonia?

Catatonia a fost raportată ca afectând aproximativ 1 din 10 pacienți internați în instituții de sănătate mintală. Cu toate acestea, există dovezi că nu toate cazurile sunt detectate.

În afară de prezența unei afecțiuni asociate cu catatonia, nu știm ce factori de risc fac ca unele persoane să fie mai predispuse la catatonie.

La adulți, catatonia poate fi puțin mai frecventă la femei decât la bărbați.

La copii și adolescenți, catatonia este mai puțin frecventă. Majoritatea copiilor cu catatonie o vor avea și în timpul adolescenței. La copii și adolescenți, catatonia pare să afecteze băieții cu o frecvență de două ori mai mare pe fete.

Ce teste există pentru detectarea catatoniei?

Există diferite teste pe care un medic le poate face pentru a afla dacă o persoană suferă de catatonie și care este cauza acesteia. Descoperirea posibilei cauze a catatoniei poate ajuta medicul să trateze catatonia în sine.

Dacă se crede că ați putea avea catatonie, medicul dumneavoastră va lua în considerare următoarele:

• Istoric - Medicul va discuta cu dumneavoastră sau cu persoana care vă îngrijește pentru a afla informații despre istoricul dumneavoastră. Va dori să știe de asemenea cum v-ați simțit în ultima perioadă. Dumneavoastră sau persoana care vă îngrijește ar trebui să  informați medicul despre orice medicamente pe care le luați, orice posibile leziuni la cap și orice alte probleme de sănătate.¹
• Observare - Medicul vă poate observa comportamentul în cadrul unei consultații sau atunci când sunteți internat(ă) la o secție de spital.
• Examinare - Medicul poate decide să vă examineze pentru a se asigura că organismul dumneavoastră funcționează în mod adecvat. Aceasta ar trebui să fie o examinare fizică completă, a inimii, plămânilor, abdomenului și a sistemului nervos.^1,4
• Analize de sânge - Medicul poate decide efectuarea unor analize de sânge. Acestea vor arăta dacă aveți infecții sau probleme cu funcționarea organismului^1,4
• Tomografie cerebrală - După efectuarea unei examinări și a analizelor de sânge, medicul poate efectua o tomografie cerebrală dacă este nevoie de mai multe informații. Tomografia îi va permite medicului să vă vadă creierul mai în detaliu^1,4
• Electroencefalogramă (EEG) - Acest test vă monitorizează activitatea electrică din creier^1,4. Se poate utiliza pentru a vedea dacă aveți o afecțiune neurologică. Testarea EEG se efectuează prin atașarea unor mici senzori pe cap și utilizarea unui aparat pentru a capta semnalele electrice produse de creier. Puteți afla mai multe despre testarea EEG pe site-ul NHS.

Cum se tratează catatonia?

Catatonia poate fi tratată, iar persoanele cu această afecțiune se pot recupera ușor. Dacă catatonia este diagnosticată din timp, poate fi uneori tratată la domiciliu. Cu toate acestea, cei cu catatonie vor avea adesea nevoie de tratament sau sprijin mai avansat. Aceasta ar putea însemna o internare în spital.

Tratarea unei afecțiuni subiacente

Uneori, tratarea cauzei care stă la baza catatoniei va fi suficientă pentru a trata și catatonia. De exemplu, dacă o persoană suferă de tulburare bipolară, tratamentul pentru tulburări bipolare ar putea trata în același timp și catatonia. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor vor avea nevoie și de tratament specific pentru catatonie.

Lorazepamul

Catatonia este adesea tratată cu un medicament numit lorazepam. Lorazepamul este o benzodiazepină, care este un tip de medicament sedativ. Aceasta înseamnă că ajută la încetinirea corpului și a creierului și la relaxarea mușchilor. De asemenea, este utilizat pentru a trata crizele epileptice, iar pe termen scurt poate fi utilizat pentru a trata anxietatea, insomnia și atacurile de panică.

Uneori, se poate ca medicii să creadă că o persoană suferă de catatonie, dar să nu fie siguri. Când se întâmplă acest lucru, înainte de a începe tratamentul complet, medicul îi poate administra pacientului o singură doză de lorazepam. Aceasta se numește „provocare”.

Dacă simptomele se ameliorează după o doză, acest lucru poate ajuta medicul să confirme diagnosticul de catatonie.

Dacă aveți catatonie, lorazepamul vă poate fi administrat printr-una dintre două variante:

• Dacă puteți înghiți, puteți lua lorazepam sub formă de tabletă.
• Dacă nu puteți înghiți, vi se poate injecta într-un mușchi sau într-o venă.

Lorazepamul este metabolizat de organism în câteva ore. Prin urmare, odată ce catatonia este confirmată și diagnosticată, majoritatea persoanelor vor trebui să ia lorazepam mai des de o dată pe zi, la ore fixe. Pot fi necesare doze mari pentru tratarea eficientă a catatoniei.

Terapia electroconvulsivantă (TEC)

Atunci când simptomele catatoniei sunt mai severe sau când nu se ameliorează cu lorazepam, se poate lua în considerare o altă opțiune de tratament.

Dacă persoana nu se poate mișca și nu poate mânca sau bea, s-ar putea să se simtă foarte rău fizic. În acest caz, i se poate oferi opțiunea de a face terapie electroconvulsivantă TEC. Acesta este un tratament prin care creierul este stimulat cu impulsuri electrice scurte în timp ce persoana se află sub anestezie generală și doarme. Se poate prescrie o serie de ședințe de TEC pe parcursul mai multor săptămâni, pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor.

TEC este foarte eficientă în tratarea catatoniei. Puteți afla mai multe despre TEC citind materialele Colegiului (Royal College of Physicians) despre TEC.

Monitorizarea nutriției

Pe parcursul tratamentului pentru catatonie, este posibil să fie nevoie de monitorizare a alimentației pentru a menține sănătatea persoanei. În acest scop, medicii și asistenții medicali pot verifica analizele de sânge, urina și starea generală de sănătate fizică.

Ce se întâmplă dacă o persoană nu este tratată pentru catatonie?

Dacă cineva care suferă de catatonie nu primește tratament, se poate simți foarte rău. Catatonia netratată poate avea următoarele efecte:

• deshidratare
• malnutriție
• ulcere de presiune
• infecții
• cheaguri de sânge

Fără tratament, efectele catatoniei pot duce uneori la deces.

Se însănătoșesc persoanele cu catatonie?

La aproximativ 8 din 10 persoane cu catatonie, simptomele se ameliorează după o doză de lorazepam.

Nu există o regulă privind perioada dozelor de lorazepam, deoarece oamenii răspund în mod diferit la medicament. Uneori, va fi suficientă o singură doză de lorazepam. Totuși, majoritatea persoanelor vor avea nevoie de doze suplimentare pentru tratarea completă a catatoniei.

Odată început tratamentul, catatonia se va ameliora la majoritatea persoanelor în câteva ore sau zile, dar la unii poate dura câteva săptămâni.

Se consideră că este mai probabil să răspundă la tratament catatonia cauzată de tulburări de dispoziție, decât catatonia cauzată de psihoză. Cu toate acestea, tratamentul catatoniei bazate pe ambele afecțiuni are rezultate bune.

Tratamentul cu lorazepam poate fi adesea întrerupt, de îndată ce cauza de bază a catatoniei a fost tratată. În unele cazuri, simptomele catatoniei pot reveni atunci când se întrerupe tratamentul cu lorazepam. În acest caz, poate fi necesar un tratament pe o durată mai lungă.

Lorazepamul nu este recomandat pentru administrarea pe termen lung și tratamentul cu acesta trebuie să se încheie cât mai curând posibil. Când este timpul să se întrerupă administrarea lorazepamului, acest lucru trebuie făcut treptat, deoarece tratamentul cu lorazepam nu trebuie niciodată încheiat brusc.

Chiar dacă simptomele de catatonie au încetat, este posibil să fie nevoie de alte tratamente pentru a trata cauza de bază. De exemplu, dacă pacientul suferă de o afecțiune fizică sau psihică, este posibil să aibă nevoie în continuare de tratamente care să ajute în această privință.

Cum pot ajuta pe cineva care suferă de catatonie?

Dacă credeți că un prieten, un membru al familiei sau o persoană pe care o îngrijiți ar putea suferi de catatonie, vorbiți cu medicul sau asistentul medical sau apelați la NHS 111.

• Furnizarea de informații – Cineva care suferă de catatonie poate avea dificultăți în a furniza informații utile. Prin urmare, este posibil să trebuiască să răspundeți la întrebările medicilor săi și asistenților medicali. Acest lucru va ajuta persoana cu catatonie să obțină diagnosticul și tratamentul corect.
• Explicație despre ce se întâmplă – Unele persoane cu catatonie sunt conștiente că se află într-o stare catatonică, iar acest lucru poate fi tulburător și înspăimântător. Le puteți oferi sprijin explicându-le ce se întâmplă.
• Explicație despre ce s-a întâmplat – Unele persoane cu catatonie nu își pot aminti cum s-au simțit în timp ce se aflau într-o stare catatonică. Atunci când persoana pe care o cunoașteți nu se mai află într-o stare catatonică, i-ar putea fi util și liniștitor să îi explicați ce s-a întâmplat.
• Vizitarea – Dacă vizitați o persoană cu catatonie, încercați să vă păstrați calmul. Persoanele în stare de catatonie pot auzi adesea oamenii vorbind în jurul lor, chiar dacă ele însele nu vorbesc, așa că poate fi util să vorbiți cu persoana pe care o vizitați.
• Hrănirea – Dacă o persoană în stare de catatonie nu mănâncă, încercați să îi aduceți alimente care îi plac și pe care le acceptă ușor.

Lectură suplimentară

Dacă suferiți de catatonie, medicul sau asistentul medical vă va răspunde la orice întrebări aveți și vă poate oferi detalii suplimentare.

Puteți găsi mai multe informații despre catatonie aici:

• University College London – această pagină web conține informații despre catatonie pentru personalul clinic, pacienți și  îngrijitori.
• National Autistic Society – acest material informativ analizează modul în care catatonia poate afecta persoanele cu autism. Include ghiduri pentru adulții cu autism, părinți și persoane de îngrijire, precum și profesioniști.

Mulțumiri

Acest material informativ a fost elaborat de Consiliul editorial de implicare publică (PEEB) al Colegiului regal al medicilor psihiatri (Royal College of Psychiatrists). Acesta reflectă cele mai bune informații disponibile la momentul redactării.

Autori specializați: Dr. Emma Salter, Dr. Husam Khalil, Dr. Nabeel Helal

Referințele complete pentru acest material informativ sunt disponibile la cerere.