Încetarea tratamentului cu antidepresive

Acest material informativ este destinat tuturor celor care doresc să afle mai multe despre încetarea tratamentului cu antidepresive.

Acesta descrie:

• motivele pentru care o persoană ar putea decide să nu mai urmeze tratamentul cu un antidepresiv
• cum se poate face acest lucru în siguranță
• simptomele care pot apărea atunci când se încetează tratamentul cu un antidepresiv
• câteva modalități de a reduce sau evita aceste simptome.

Aceste informații pentru pacienți reflectă cu exactitate recomandările Institutului național pentru excelență în sănătate și îngrijire (NICE) privind depresia la adulți. 

Ce sunt antidepresivele?

Antidepresivele sunt medicamente prescrise pentru afecțiuni precum depresia, tulburarea de anxietate generalizată și tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC). Puteți afla mai multe despre modul în care acționează acestea, de ce sunt prescrise, efectele și efectele secundare ale acestora, precum și despre tratamentele alternative, din pamfletul nostru informativ separat privind antidepresivele.

Tratamentul cu antidepresive trebuie continuat de obicei timp de cel puțin 6 luni după ce v-au dispărut simptomele. Totuși, este nevoie de revizuire cu regularitate de către medicul care a emis rețeta.  Se poate ca cei cu boli mintale grave sau recurente să aibă nevoie să ia antidepresive pentru mai mult timp.

Când ar trebui să încetez să iau antidepresive?

Există o mulțime de motive pentru care oamenii aleg să nu își continue tratamentul cu antidepresive, printre care se numără:

• problema de sănătate mintală pe care o aveau s-a ameliorat
• antidepresivele nu funcționează
• antidepresivele le produc efecte secundare neplăcute
• nu vor să mai ia antidepresive

Dacă luați antidepresive și sunteți în oricare dintre aceste situații, adresați-vă medicului care v-a emis rețeta. Acesta vă poate ajuta să decideți dacă este potrivit pentru dumneavoastră să încetați tratamentul cu antidepresive și cum să o faceți în siguranță.

Cum ar trebui să încetez tratamentul cu antidepresive?

De obicei, administrarea antidepresivelor nu trebuie încetată brusc. Acest lucru poate duce la apariția simptomelor de sevraj și la creșterea șanselor de a vă simți din nou rău. Simptomele de sevraj sunt diferite la fiecare persoană. Pot diferi și în funcție de fiecare antidepresiv în parte (consultați Anexa 1).

Majoritatea pot înceta treptat administrarea antidepresivelor pe parcursul câtorva săptămâni sau luni, luând doze din ce în ce mai mici și apoi încetând complet. Acest lucru se numește „reducere treptată”. Aceasta poate reduce riscul apariției simptomelor de sevraj sau poate însemna că orice posibile simptome sunt mai puțin grave.

Toată lumea ar trebui să renunțe treptat la antidepresive, dar pentru unii (de obicei cei care nu le folosesc de foarte mult timp) este suficient să reducă în doar câteva etape.

Dacă încetați tratamentul cu antidepresive după o perioadă scurtă de timp, medicul care a emis rețeta vă poate recomanda să faceți ceva similar cu exemplul de mai jos. În acest exemplu, ați reduce doza curentă cu aproximativ 50% la fiecare 2-4 săptămâni și ați înceta complet administrarea odată ce ați ajuns la o doză scăzută.

Dacă aveți probleme când încercați să reduceți rapid doza de antidepresive și prezentați simptome de sevraj atunci când încercați să nu le mai luați, va trebui să reduceți doza mai lent. Este important să reduceți doza într-un ritm care este potrivit pentru dumneavoastră și care nu vă provoacă probleme.

Acest material informativ are scopul de a vă ajuta să evitați orice simptome de sevraj sau să aveți cât mai puține posibil. Discutați despre acest lucru cu medicul care v-a emis rețeta pentru a găsi cea mai bună modalitate pentru încetarea tratamentului cu antidepresive.

Ce simptome pot apărea la încetarea tratamentului cu antidepresive și cât de grave pot fi acestea?

Ghidurile NICE sugerează că, pentru unii oameni, simptomele de sevraj pot fi ușoare și pot dispărea relativ repede, fără a fi nevoie de ajutor. Alții pot avea simptome mai grave, care durează mult mai mult (uneori luni sau mai mult de un an).

În prezent, nu putem prezice cine va avea cele mai grave simptome de sevraj.

Simptomele sevrajului de antidepresive

Dacă prezentați oricare dintre simptomele enumerate mai jos, spuneți-i medicului care v-a emis rețeta.

Este posibil să observați:

• anxietate care apare și dispare, uneori în „valuri” intense
• dificultăți de a adormi și vise intense sau înfricoșătoare
• proastă dispoziție, senzația de a nu putea fi interesat(ă) sau încântat(ă) de nimic
• senzație de indispoziție fizică
• schimbări rapide de dispoziție
• furie, insomnie, oboseală, pierderea coordonării și durere de cap
• senzația de șoc electric în brațe, picioare sau cap. Acestea sunt uneori numite „zaps”, iar întoarcerea capului într-o parte le poate agrava.
• senzația că lucrurile nu sunt reale („derealizare”), sau senzația de „vată în cap”
• dificultăți de concentrare
• gânduri suicidare
• senzație de greață
• amețeală (aceasta este de obicei ușoară, dar poate fi atât de gravă încât să nu vă puteți ridica fără ajutor)
• senzație de agitație interioară și incapacitatea de a sta nemișcat(ă) (acatizie).

Consultați Anexa 2 pentru o listă a altor simptome raportate.

Din ce motiv apar simptomele sevrajului de antidepresive?

Încă nu este înțeles pe deplin acest fenomen. Are de-a face cu niște substanțe chimice din creier numite neurotransmițători (precum serotonina și noradrenalina). Acestea permit celulelor nervoase să comunice între ele acționând asupra terminațiilor nervoase. Se crede că antidepresivele cresc nivelul acestor substanțe chimice în spațiul dintre celulele nervoase din creier, precum și în nervii din tot corpul și din intestine. În timp, creierul și corpul par să se adapteze încet la aceste niveluri crescute.

Dacă administrarea unui antidepresiv încetează brusc, creierul și organismul vor avea nevoie de timp să se adapteze din nou. Scăderea bruscă a nivelului neurotransmițătorilor pare să producă simptome de sevraj, în timp ce creierul se adaptează la schimbare. Cu cât schimbările sunt mai lente, cu atât simptomele ar trebui să fie mai blânde și mai tolerabile. Sau chiar se poate să nu apară deloc.

Din acest motiv, de obicei, este mai bine să încetați lent tratamentul cu un antidepresiv.

Cine resimte simptomele sevrajului de antidepresive?

Între o treime și o jumătate dintre persoanele care iau un antidepresiv vor prezenta astfel de simptome într-o anumită măsură. Încă nu se poate prezice cine va avea aceste simptome.

Riscul pare să fie mai mare dacă ați luat o doză mare pentru o perioadă lungă de timp. Cu totuși, acestea pot apărea și dacă ați luat un antidepresiv doar pentru o perioadă scurtă de timp. Apariția acestora poate depinde și de tipul de antidepresiv pe care l-ați luat. Este mai probabil să aveți aceste simptome (și ele să fie mai grave) dacă încetați brusc tratamentul cu un antidepresiv sau dacă reduceți doza rapid.

Cum îmi pot da seama dacă simt simptome de sevraj sau îmi revine depresia sau anxietatea?

Unele simptome de sevraj pot semăna cu simptomele pe care le-ați avut înainte de a începe tratamentul cu antidepresivul. Starea proastă de spirit și dificultatea de a dormi pot fi resimțite ca simptome ale depresiei. Senzațiile ca de panică sunt un simptom frecvent al sevrajului și pot apărea și în cazuri de anxietate. În acest caz, trebuie să discutați cu medicul care v-a emis rețeta. Poate fii nevoie să creșteți doza temporar și apoi să o scădeți mai lent, pentru a reduce simptomele de sevraj.

Chiar dacă aveți simptome de sevraj, puteți înceta tratamentul cu antidepresivul, dar se poate să fie nevoie să o faceți mai lent. Consultați secțiunea „Când și cum ar trebui să încetez tratamentul cu antidepresive”.

Aici sunt câteva dintre modalitățile prin care, împreună cu medicul care v-a emis rețeta, vă puteți da seama dacă simptomele pe care le aveți sunt de sevraj sau dacă sunt simptomele unei reveniri a anxietății sau depresiei:

Când încep simptomele
Simptomele de sevraj în mod normal încep să apară la scurt timp după ce tratamentul medicamentos este redus sau oprit. Aceasta poate avea loc după una sau două zile în cazul unor antidepresive - sau chiar după omiterea unei singure doze. De obicei, durează câteva zile ca simptomele să înceapă, apoi se agravează.

Revenirea depresiei sau a anxietății durează de obicei mai mult - în general, săptămâni sau luni. În cazul anumitor antidepresive, cum ar fi fluoxetina, durează mai mult timp pentru a fi eliminate din organism. Astfel, în cazul acestora, simptomele pot începe la câteva zile sau chiar săptămâni după oprirea sau reducerea dozei. Din această cauză, poate fi mai greu să vă dați seama dacă simptomele dumneavoastră sunt cauzate de sevraj sau de revenirea simptomelor inițiale de anxietate sau depresie.

Au fost raportate cazuri în care unele antidepresive au provocat simptome de sevraj care au început la câteva săptămâni după încetarea administrării. Motivele pentru acest lucru nu sunt înțelese pe deplin.

Tipul de simptom
Unele simptome de sevraj vor fi diferite de ce-ați simțit atunci când ați avut anxietate sau depresie. De exemplu, acele „zaps” sau „șocuri electrice”, sau senzații mai subtile pe care nu le-ați mai simțit înainte. Oamenii spun adesea: „Nu am mai simțit asta până acum” sau „Asta nu seamănă cu depresia mea”.

Cât de repede dispar dacă reîncepeți administrarea antidepresivelor
Simptomele de sevraj se ameliorează de obicei rapid (în câteva zile sau chiar ore) dacă vă reîncepeți tratamentul cu antidepresive. Este mult mai rapid decât săptămânile care sunt necesare în mod normal pentru ca antidepresivele să amelioreze simptomele de anxietate sau depresie care au revenit.

Aceasta înseamnă că antidepresivele provoacă dependență?

Încetarea tratamentului cu un antidepresiv poate provoca simptome neplăcute de sevraj, care dispar dacă reluați tratamentul.

Este posibil să aveți senzația că sunteți dependent(ă) de antidepresive dacă nu puteți înceta administrarea antidepresivului atunci când doriți. Nu este chiar același lucru cu a fi „dependent(ă)”.

În general, adicția înseamnă că:

• simțiți nevoia sau pofta de a consuma o substanță
• pierdeți controlul asupra consumului acelei substanțe
• simțiți plăcere sau euforie atunci când o consumați

Adicția poate apărea în cazul substanțelor precum alcoolul, nicotina și benzodiazepinele.

În cazul antidepresivelor, întreruperea poate fi dificilă, dar acest aspect este mai corect descris ca o dependență fizică.

Termenul „dependență fizică” a ajuns să fie confundat cu adicția. Dependența fizică înseamnă că organismul dumneavoastră s-a adaptat la prezența unei substanțe sau a unui medicament.

Aceasta produce toleranță și efecte de sevraj, deoarece organismului îi „lipsește” atunci când dispare. Nu este necesar ca un medicament să producă o senzație de euforie pentru a provoca dependență.

Când și cum ar trebui să încetez tratamentul cu antidepresive?

Durata pe care luați tratamentul cu antidepresive depinde de motivul pentru care vi s-au prescris și dacă a trebuit să le luați și înainte. Întrebați medicul care v-a emis rețeta când este mai bine să începeți să reduceți și apoi să încetați cu totul administrarea antidepresivului.

Poate trebui să puneți în balanță:

• beneficiile pe care le obțineți de la un antidepresiv, precum ameliorarea simptomelor de anxietate sau depresie

cu:

• problemele care pot apărea după utilizarea lor timp îndelungat. Acestea pot include efecte secundare sporite, cum ar fi creșterea în greutate. Unii au impresia că antidepresivele pe care le iau par să nu își mai facă efectul pe parcursul timpului.

Atunci când sunteți de acord că este timpul să vă opriți tratamentul, medicul care v-a emis rețeta vă poate ajuta să elaborați un plan de reducere treptată. Durata și treptele acestui plan diferă în funcție de persoană.

Dacă tratamentul cu antidepresivul a început de doar câteva săptămâni, este posibil să îl reduceți și să îl încetați în decurs de aproximativ o lună. Chiar dacă aveți doar simptome de sevraj ușoare (sau nu aveți niciuna) , cel mai bine este să reduceți pe parcursul a cel puțin patru săptămâni.

Dacă luați antidepresive de mai multe luni sau chiar ani, cel mai bine este să reduceți administrarea mai lent (din nou, într-un ritm care este comod pentru dumneavoastră). Aceasta de obicei înseamnă o perioadă de câteva luni sau mai mult. De asemenea, este mai bine să reduceți doza lent dacă ați avut simptome de sevraj în trecut. Perioadele dintre reducerile de doză vor fi din ce în ce mai mici, de obicei, pe măsură ce doza scade. Unii oameni trebuie să ajungă la o doză foarte mică înainte de a înceta tratamentul, de până la 2% din doza inițială.

Nu uitați: chiar dacă aveți simptome de sevraj, acest lucru nu înseamnă că nu puteți înceta tratamentul cu antidepresivul. Va trebui doar să:

• micșorați doza mai lent
• cu reduceri de doză mai mici
• pe o perioadă mai lungă de timp.

Doar câteodată, în cazul în care un antidepresiv provoacă efecte secundare grave, administrarea acestuia trebuie oprită brusc, fără reducere treptată. În acest caz, consultați imediat medicul care v-a emis rețeta.

Cum ar trebui să-mi reduc treptat doza?

Mai jos sunt câteva sfaturi generale despre cum se face acest lucru. Cu toate acestea, cel mai bine este să stabiliți planul de reducere împreună cu medicul care v-a emis rețeta, astfel încât acesta să vă poată prescrie preparatul și doza (dozele) corespunzătoare. Acesta va putea stabili împreună cu farmacistul orice cerințe speciale, astfel încât rețeta să fie adaptată la nevoile dumneavoastră personale.

Nu încercați să săriți peste tratament în unele zile. În cele mai multe cazuri, acest lucru va duce la fluctuația cantității de medicament din organism și va face mai probabilă apariția simptomelor de sevraj. Fluoxetina rămâne în organism mai mult timp decât alte antidepresive și poate fi luată în zile alternative. Este recomandat să vă sfătuiți cu medicul care v-a emis rețeta dacă ar trebui sau nu să faceți acest lucru.

Ați putea începe, de probă, reducerea dozei obișnuite cu un sfert (25%) sau jumătate (50%). Așteptați între două până la patru săptămâni pentru a vă adapta la noua doză, pentru a vedea cum merg lucrurile.

Dacă nu prezentați niciun simptom supărător, încercați o reducere suplimentară de un sfert (25%) sau jumătate (50%) din doza curentă. Așteptați încă două până la patru săptămâni și repetați, cu perioade suplimentare de scădere a dozei și așteptare, dacă este necesar.

Dacă apar simptome neplăcute la prima reducere a dozei sau la orice reducere ulterioară, renunțați la reducerea dozei. Reveniți la ultima doză la care v-ați simțit bine și așteptați până când vă simțiți pregătit(ă) să încercați din nou. Ar putea însemna că trebuie să reduceți mai lent doza, cu cantități mai mici, cum ar fi 10% sau chiar 5%.

Dacă luați antidepresive de mai mult timp

Dacă:

• luați antidepresive de mai multe luni sau chiar mai mult timp
• ați dezvoltat simptome de sevraj supărătoare când ați mai încercat să reduceți sau să încetați tratamentul cu antidepresive
• luați un antidepresiv cu risc ridicat de simptome de sevraj

cel mai bine este probabil ca, încă de la început, să reduceți mai lent dozele. De exemplu, a douăzecea parte (5%) sau a zecea parte (10%) din doza inițială. Discutați cu regularitate cu medicul care v-a emis rețeta, astfel încât să vă poată urmări evoluția.

În cazul antidepresivelor cu acțiune prelungită, cum ar fi fluoxetina, poate dura săptămâni întregi pentru a părăsi organismul (majoritatea au nevoie doar de câteva zile). Astfel, simptomele de sevraj pot apărea la câteva zile sau chiar săptămâni după reducerea dozei. Cel mai bine este să așteptați cel puțin patru săptămâni pentru a vedea dacă apar simptome de sevraj înainte de a reduce doza din nou.

Indiferent cât de mică este doza la care ajungeți, puteți avea în continuare simptome de sevraj atunci când încetați complet tratamentul. Dacă se întâmplă acest lucru, este posibil să fie necesar să reluați administrarea medicamentul la o doză mică, pentru o perioadă de timp, înainte de a începe să reduceți doza din nou.

Dacă începeți să aveți gânduri sau idei suicidare atunci când reduceți și încetați tratamentul cu un antidepresiv, acestea ar putea fi simptome de sevraj sau ale revenirii depresiei. Discutați imediat cu medicul care v-a emis rețeta.  Este probabil că acesta vă va sugera să reveniți la ultima doză la care vă simțeați bine. Asigurați-vă că știți cum să obțineți ajutor rapid la nevoie.

O mențiune privind disponibilitatea

Modul în care vă reduceți doza de antidepresiv va depinde de dozele disponibile sub formă de tablete și lichide în Regatul Unit. Dacă antidepresivul pe care îl luați nu este disponibil sub formă lichidă, este posibil să fie nevoie să treceți la un antidepresiv similar care este disponibil sub formă lichidă. Sau poate fi necesar să recurgeți la una din celelalte opțiuni prezentate mai jos. Medicul care v-a emis rețeta sau farmacistul vă poate sfătui cu privire la cea mai bună modalitate de a face acest lucru.

Benzile pentru reducere treptată sunt o opțiune posibilă. Este vorba de o rolă sau o fâșie de benzi care conțin doze puțin câte puțin mai mici, care trebuie administrate zilnic. Acestea nu sunt autorizate de către Medicines and Healthcare products Regulatory Agency (MHRA - Agenția de reglementare a medicamentelor și produselor medicale din Regatul Unit). Aceasta înseamnă că medicul ar putea să opteze în schimb un medicament autorizat.

General Medical Council (GMC - Consiliul Medical General) afirmă că profesioniștii din domeniul medical ar trebui să opteze pentru medicamente licențiate, dar pot utiliza medicamente nelicențiate dacă nu există o alternativă licențiată.

Monitorizarea cu regularitate vă va permite dumneavoastră și medicului care vă emite rețeta să recunoașteți rapid orice problemă care ar putea apărea, în special dacă trebuie să treceți de la un antidepresiv la altul.

Exemple de planuri de reducere treptată

Înainte de a începe reducerea treptată a tratamentului medicamentos, trebuie să vă puneți de acord asupra planului de reducere treptată cu medicul dumneavoastră. Acesta vă va putea sfătui cum să faceți acest lucru în siguranță.

Mai jos veți găsi exemple de planuri pentru reducere treptată la diferite frecvențe. În cadrul planului dumneavoastră, se poate să nu doriți sau să nu fie necesar să urmați fiecare pas. Dar unii vor considera că trebuie să îi urmeze pe toți.

Intervalul de timp dintre reducerile dozei trebuie să fie la fel de lung ca durata necesară pentru dispariția sau ameliorarea simptomelor de sevraj.

Unele persoane pot să înceteze administrarea antidepresivelor folosind doar tablete. Dacă apar simptome de sevraj și vă este greu să renunțați la antidepresive, poate fi necesar să utilizați atât forma de tabletă, cât și cea de lichid a antidepresivului, pentru a lua doze mai mici.

Utilizarea formei de lichid trebuie gestionată cu multă atenție, astfel încât să nu se producă greșeli de dozare. Discutați cu medicul care vă emite rețeta sau cu farmacistul dacă treceți de la tablete la lichide, pentru a vă asigura că vă convertiți corect doza.

De asemenea, rețineți că același medicament lichid se poate găsi în mai multe concentrații. De exemplu, poate fi disponibilă o formulă de 5mg/5ml și una de 1mg/5ml. Este important să verificați cu atenție doza pe care o luați și să nu vă bazați pe cantitatea de lichid.

Cum sunt calculate cifrele din aceste exemple?

Exemplul 1 se referă la reducerea treptată proporțională. Aceasta înseamnă că fiecare pas este calculat ca procent din doza cea mai recentă, nu din doza inițială. De exemplu:

• Dacă luați 20 mg de medicament și doriți să reduceți această cantitate cu 25%, trebuie să calculați 25% din 20 mg, ceea ce înseamnă 5 mg
• Prin reducerea dozei cu 5 mg, veți ajunge să luați 15 mg
• Dacă doriți să scădeți apoi cu încă 25%, veți calcula 25% din 15 mg. Aceasta înseamnă 3,75 mg
• Astfel, ați reduce doza curentă de 15 mg cu 3,75 mg. Și veți ajunge la 11,25 mg

Reducerea treptată într-un mod proporțional va însemna că trebuie să luați doze  din ce în ce mai reduse pe măsură ce ajungeți la doze tot mai mici.

Exemplul 2 se referă la reducerea treptată hiperbolică. Aceasta se bazează pe o înțelegere a modului în care afectează antidepresivele creierul. Dozele mici de antidepresive au efecte mult mai mari asupra creierului decât ne-am aștepta, astfel încât reducerea treptată trebuie să fie mai lentă la doze mai mici.

Reducerea treptată hiperbolică implică reduceri de doze foarte asemănătoare cu simpla reducere treptată proporțională explicată mai sus. Totuși, există unele diferențe. Unele dintre dozele propuse în Exemplul 2 nu urmează întocmai regula proporționalității.

Exemplul 1

În acest exemplu, se reduce doza curentă cu aproximativ 50% la fiecare 2-4 săptămâni.

Unele persoane pot avea nevoie de o reducere și mai lentă, după cum se vede în Exemplul 2.

Exemplul 2

În acest exemplu, se reduce doza cu aproximativ 10% la fiecare 2-4 săptămâni. Nu toate etapele presupun reduceri de exact 10%, deoarece acest exemplu se bazează pe reducerea treptată hiperbolică (a se vedea mai sus). Pentru unele persoane, poate fi nevoie să se reducă mai lent doza. De exemplu, o reducere de aproximativ 5% la fiecare 2-4 săptămâni.

Pentru a ajunge la dozele mici de mai jos, va trebui să utilizați o combinație de tablete și antidepresive lichide sau doar antidepresive lichide. Aceasta se datorează faptului că antidepresivele sub formă de tablete nu sunt disponibile în cantități suficient de mici pentru a vă reduce doza atât de lent.

Vom explica principiile pe care se bazează acest lucru mai în detaliu în cadrul acestui pamflet informativ. Trebuie să consultați medicul care vă emite rețeta pentru a afla care este cea mai bună modalitate de reducere treptată a dozei în siguranță, astfel încât să vă administrați exact cât este nevoie.

Consultați Anexa 3 pentru planul complet în 38 de etape.

Ce plan ar trebui să urmez?

Alegerea planului de reducere treptată care este cel mai adecvat pentru dumneavoastră va depinde de mai multe aspecte, printre acestea:

• tratamentul medicamentos pe care îl urmați
• de cât timp se administrează tratamentul medicamentos
• doza de la care începeți
• cât de severe sunt sau au fost în trecut simptomele de sevraj.

Cel mai important lucru este că aceste planuri de reducere treptată a dozei sunt doar puncte de plecare și trebuie adaptate conform experienței dumneavoastră atunci când reduceți doza.

Dacă nu aveți probleme cu reducerea treptată a dozei

Dacă nu aveți nicio problemă în timp ce micșorați dozele, atunci este posibil să vă puteți accelera planul de reducere treptată. Ați putea lăsa să treacă mai puțin timp între reducerile dozelor sau să faceți reducerile în mai puține etape. Astfel, vă puteți asigura că nu luați medicamente mai mult timp decât este necesar.

Dacă prezentați simptome de sevraj

Dacă simptomele de sevraj sunt prea severe, atunci planul de reducere treptată trebuie oprit sau încetinit. Aceasta poate cuprinde:

• reduceri de doză mai mici
• durate de așteptare mai lungi înainte de reducerile de doză
• ambele variante de mai sus

Am sugerat câteva antidepresive utilizate frecvent care ar putea fi adecvate pentru cele două modalități de reducere treptată a dozei. Mai multe exemple sunt incluse în anexele de la sfârșitul acestui pamflet informativ.

Exemplul 1 ar putea fi un punct de plecare adecvat pentru cei care iau antidepresive din categoriile „risc moderat, scăzut sau minim” din Anexa 1 de la sfârșitul acestui pamflet informativ.

• Citalopram
• Escitalopram
• Fluvoxamină
• Sertralină
• Trazodonă
• Fluoxetină
• Amitriptilină

Exemplul 2 ar putea fi un punct de plecare adecvat pentru cei care iau antidepresive din categoria „risc maxim” din Anexa 1.

• Duloxetină
• Mirtazapină
• Paroxetină
• Venlafaxină

Acest lucru se datorează faptului că, cu cât riscul de simptome de sevraj este mai mare, cu atât va trebui să reduceți mai lent doza.

Cu toate acestea, exemplul pe care îl veți urma va fi în funcție de nevoile dumneavoastră. Trebuie să vă ajustați pe parcurs planul de reducere treptată a dozei, în funcție de simptomele de sevraj pe care le resimțiți, mai degrabă decât să alegeți un plan și să îl urmați indiferent de situație.

Cum pot lua cantități mai mici de antidepresive?

Unele persoane vor trebui să scadă treptat tratamentul la doze mai mici de antidepresive decât cele disponibile sub formă de tablete. Acest lucru este necesar pentru a evita apariția simptomelor de sevraj. În acest scop, se poate utiliza un antidepresiv lichid pe care să îl diluați.

Mai jos este un exemplu care vă poate ajuta să înțelegeți principiile de diluare a antidepresivelor lichide pentru a vă reduce treptat tratamentul medicamentos. Cel mai bine este să vă sfătuiți cu medicul care v-a emis rețeta sau cu farmacistul, astfel încât să puteți începe să urmați un plan precum cel de mai jos cu încredere.

Exemplu

În acest exemplu, aveți un antidepresiv lichid.

Lichidul este prevăzut cu un mecanism cu picurător care distribuie o picătură de lichid. Picătura este de aproximativ 0,05 ml și conține 2 mg de medicament.

Pentru a reduce treptat acest medicament, trebuie să luați o doză mai mică de 2 mg, dar mecanismul picurător nu vă va permite să faceți acest lucru.

Pentru a măsura doze mai mici, va trebui să îndepărtați mecanismul picurător al flaconului și să folosiți o seringă orală.

De asemenea, este posibil să fie nevoie să diluați lichidul în apă pentru a crea o soluție mai slabă. Este necesar acest pas pentru că cea mai mică cantitate de soluție care poate fi măsurată cu exactitate cu o seringă orală este de aproximativ 0,2 ml.

Puteți utiliza seringi orale pentru a măsura cantități exacte de antidepresiv lichid și apă. Aceste seringi sunt disponibile în variante de 1 ml, 5 ml și 10 ml.

Aceste seringi orale se pot cumpăra de la o farmacie sau online, sau puteți cere medicului să vi le prescrie dacă primiți rețetele gratuit.

Exemplu de instrucțiuni

În acest exemplu, folosiți un antidepresiv lichid de 40 mg/ml. Aceasta înseamnă că fiecare 1 ml din acest antidepresiv lichid conține 40 mg de medicament.

Prin urmare, fiecare 0,5 ml din acest antidepresiv lichid conțin 20 mg de medicament.

Scopul este să luați doar 1 mg de medicament. În acest scop, este nevoie de:

• O seringă orală de 1 ml
• Un recipient cu capac, din care să nu curgă lichidul atunci când îl scuturați
• Antidepresivul lichid

Etape

• Măsurați 0,5 ml de antidepresiv lichid cu o seringă orală de 1 ml
• Puneți-l în recipient
• Măsurați 9,5 ml de apă cu seringa orală de 10 ml
• Adăugați apa în recipientul cu antidepresivul lichid
• Amestecați viguros prin agitare
• Veți obține 10 ml de soluție diluată, care va conține 20 mg de medicament
• Curățați cu apă seringa orală de 1 ml
• Utilizați seringa curată pentru a lua 0,5 ml din această soluție diluată, care va conține 1 mg de medicament
• Aruncați restul de soluție diluată*

Puteți compune alte doze folosind aceeași abordare. Însă va trebui să știți:

• Ce cantitate de medicament conține antidepresivul lichid pe care îl utilizați (ceea ce diferă de la un antidepresiv la altul)
• Doza echivalentă într-o tabletă, care poate să nu fie întotdeauna aceeași (de exemplu, 8 mg de citalopram în formă lichidă este echivalentă cu 10 mg de citalopram în formă de tabletă)

Astfel ar trebui să vă puteți crea doze mai mici de antidepresiv, permițându-vă să urmați un plan mai lent de reducere treptată a dozei.

Discutați întotdeauna cu medicul care v-a emis rețeta înainte de a începe un plan de reducere treptată a dozei.

*În prospectul producătorului (denumit și „Rezumatul caracteristicilor produsului”) se precizează că, odată amestecată cu apă, soluția trebuie consumată „imediat”. Aceasta înseamnă că, după ce v-ați administrat cantitatea necesară de soluție diluată, trebuie să aruncați restul și să preparați o doză nouă atunci când trebuie să luați medicamentul din nou. Solicitați prospectul medicamentului emis de producător, de la medicul care v-a emis rețeta.

Alte metode de reducere treptată a dozei

Mai sus a fost explicată folosirea variantelor lichide ale antidepresivelor. Există și alte modalități de a compune doze mai mici de antidepresive pentru reducerea treptată a dozei.

Aceste informații au scopul de a informa cu privire la diversele forme de reducere treptată a dozei de antidepresiv. Nu trebuie să încercați niciuna dintre aceste metode fără să discutați mai întâi cu medicul care v-a emis rețeta.

Divizarea tabletelor

Nu toate tabletele sunt potrivite pentru a fi divizate, chiar dacă au o linie pe mijloc. Consultați farmacistul sau medicul care v-a emis rețeta înainte de a face acest lucru. Cel mai simplu mod de a diviza tabletele este prin utilizarea unui dispozitiv de tăiat tablete. Modul în care faceți acest lucru va depinde de forma tabletei:

• Tabletele rotunde pot fi, de obicei, tăiate în jumătăți și sferturi, cu excepția cazului în care sunt deosebit de mici.
• Capsulele sau tabletele în formă de capsulă au uneori o linie la mijloc, astfel încât să poată fi tăiate în două. Acest lucru se poate face cu mai multă precizie cu ajutorul unui dispozitiv de tăiat tablete.

Dispozitivele de tăiat tablete au de obicei tăvi de colectare sau alte modalități de colectare a bucăților de tabletă.

În funcție de cantitatea de antidepresiv pe care doriții să o luați, puteți să tăiați tableta în jumătăți sau sferturi. Dispozitivele de tăiat tablete nu pot tăia cu precizie mai puțin de un sfert de tabletă.

Tabletele care nu sunt rotunde pot fi în general împărțite cu precizie doar în jumătăți. N-ar trebui să încercați să împărțiți în sferturi această formă de tabletă, deoarece s-ar putea să nu obțineți cantitatea exactă de antidepresiv.

Exemplu

Aveți o tabletă de 40 mg și doriți să luați 10 mg.

În cazul unor tablete puteți realiza acest lucru prin împărțirea tabletei în patru, atât timp cât aceasta nu se fărâmițează în timpul tăierii. În acest scop, utilizați dispozitivul de tăiat tablete pentru a tăia tableta în jumătate. Apoi, luați fiecare dintre aceste jumătăți și le tăiați în două.

Astfel, veți avea patru sferturi, fiecare conținând aproximativ 10 mg.

Veți lua câte unul dintre aceste sferturi pentru următoarele patru administrări de antidepresiv. Astfel, chiar dacă sferturile nu sunt tăiate perfect, veți lua cantitatea corectă în total.

Numărarea sau cântărirea granulelor

Unele medicamente, cum ar fi venlafaxina și duloxetina, se comercializează sub formă de capsule care conțin granule mici, cu „eliberare lentă”. Aceasta înseamnă că granulele au un strat care permite ca medicamentul din ele să fie eliberat lent în organism. Consultați farmacistul pentru a afla dacă marca pe care o luați conține aceste granule, dat fiind că nu toate mărcile sunt la fel.

În caz afirmativ, capsulele pot fi deschise cu grijă, iar granulele pot fi vărsate într-un recipient. Aceste granule pot fi numărate sau cântărite pentru a obține doze mai mici. Se consideră că granulele sunt stabile odată scoase din capsule. Aceasta înseamnă că le puteți păstra într-o sticlă etanșă, ferită de lumină (de exemplu, o sticlă maro pentru medicamente) timp de câteva zile înainte de a le lua.

Exemplu

Aveți o capsulă de 75 mg de venlafaxină. Vărsați granulele și le numărați.

Capsula conține 200 de granule. Aceasta înseamnă că 160 de granule vor conține 60 mg de venlafaxină.

Trebuie să aveți în vedere faptul că există unele variații în dimensiunea granulelor. Prin urmare, cântărirea granulelor poate fi mai precisă decât numărarea. Cântărirea cantităților mici necesită cântare speciale și un mediu fără curenți de aer.

Înainte de a înghiți aceste granule, trebuie să le puneți înapoi într-o capsulă. Granulele de venlafaxină pot fi presărate pe o lingură cu iaurt pentru a le face mai ușor de înghițit, astfel încât să nu vă irite gâtul. Granulele de duloxetină nu trebuie amestecate cu alimente sau lichide.

Dispersarea pulberii din capsulă în apă

Unele capsule conțin pulbere. Așa cum descrie NHS Specialist Pharmacy Service (Serviciul de farmacie specializată al Serviciului medical de stat NHS), aceste capsule pot fi deschise, iar conținutul dispersat în apă.

Exemplu

Aveți o capsulă de 20 mg. Doriți să luați 4 mg de antidepresiv.

Amestecați pulberea din capsulă cu 100 ml de apă. Acest amestec conține acum 1 mg în fiecare 5 ml.

Folosiți o seringă pentru a lua 20 ml de amestec, care conțin 4 mg de medicament.

Orice amestec preparat trebuie agitat viguros înainte de a fi administrat, pentru a vă asigura că medicamentul este distribuit uniform în lichid. Asigurați-vă că aruncați lichidul rămas după ce ați luat cantitatea care vă trebuie.

Dispersarea tabletelor în apă

Multe antidepresive sub formă de tablete pot fi introduse în apă, după care se vor descompune și se vor amesteca cu apa. Acest lucru se numește dezintegrare. Adesea, dezintegrarea are loc în câteva minute, dar poate dura puțin mai mult. Odată dezintegrat, conținutul tabletei va trebui dispersat în lichid prin amestecarea sau agitarea tabletei în lichid.

Procesul poate fi accelerat zdrobind mai întâi tableta cu dosul unei linguri.

Exemplu

Aveți o tabletă de 20 mg, dar doriți să luați 2 mg.

Amestecați tableta cu 100 ml de apă. Acest amestec va conține 1 mg de medicament la fiecare 5 ml de amestec.

Puteți folosi apoi o seringă pentru a lua 10 ml din acest amestec, din care obțineți 2 mg de medicament.

Acest amestec trebuie agitat viguros înainte de a fi administrat, pentru a vă asigura că medicamentul este distribuit uniform în lichid. Asigurați-vă că aruncați lichidul rămas după ce ați luat cantitatea care vă trebuie.

Anexa 1: Risc de simptome de sevraj la fiecare antidepresiv

Anexa 2: Tipuri potențiale de simptome de sevraj

Anexa 3: Detalierea programului de reducere treptată a dozei, exemplul 2

*Nu toate tabletele pot fi înjumătățite. Consultați farmacistul sau medicul care v-a emis rețeta înainte de a face acest lucru.

Mulțumiri

Acest material informativ a fost elaborat de Consiliul editorial de implicare publică (PEEB) al Colegiului Regal al Medicilor Psihiatri (Royal College of Psychiatrists). Acesta reflectă cele mai bune informații disponibile la momentul redactării.

Autori specializați:

• Prof. Wendy Burn, fost Președinte, Colegiul Regal al Medicilor Psihiatri (Royal College of Psychiatrists)
• Dr. Mark Abie Horowitz BA BSc MBBS MSc PhD, Cercetător clinic (NELFT), Cercetător clinic onorific (UCL)
• George Roycroft, Directorul departamentului de politici și campanii, Colegiul Regal al Medicilor Psihiatri (Royal College of Psychiatrists)
• Prof. David Taylor MSc PhD FFRPS FRPharmS, Profesor de psihofarmacologie (KCL)

Suntem recunoscători Colegiului Regal al Medicilor Generaliști (Royal College of General Practitioners), Societății Farmaceutice Regale (Royal Pharmaceutical Society) și Colegiului de Farmacie pentru Sănătate Mintală (College of Mental Health Pharmacy) pentru aprobarea acestei lucrări, precum și tuturor celor care au furnizat comentarii și au sprijinit dezvoltarea acesteia.