Problemele de memorie și demența

Cu toții începem să uităm diverse lucruri pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Este firesc să ne închipuim ca aceste probleme de memorie pot indica un prim semn al demenței sau al bolii Alzheimer.

Există însă multe alte motive care să justifice problemele de memorie (nu toată lumea dezvoltă afecțiuni grave cum este demența). Această pagină web analizează unele dintre cauzele problemelor de memorie, printre care și demența, și vă explică cum puteți solicita asistență dacă sunteți îngrijorat(ă) cu privire la propria memorie sau memoria altei persoane.

Există mulți factori care ne pot afecta memoria. Printre aceștia se numără stresul, depresia, suferința sufletească, sau chiar bolile fizice, precum deficiența de vitamine sau infecțiile.1

În cele ce urmează ne vom concentra asupra două dintre problemele care afectează memoria: demența, care se manifestă sub diverse forme, printre care și boala Alzheimer, precum și tulburarea cognitivă minoră [Mild Cognitive Impairment – MCI].

Ce este demența?

Termenul „demență” este o denumire generală și este folosit pentru a descrie mai multe afecțiuni ale memoriei.

• Vă este din ce în ce mai greu să vă amintiți lucruri și manifestați și alte tulburări de gândire. Toate acestea vă îngreunează îndeplinirea activităților de zi cu zi.
• Aceste probleme se agravează tot mai mult sau „progresiv”. Ele nu reprezintă o etapă firească a procesului de îmbătrânire.2

Există mai multe tipuri de demență. Toate implică pierderea memoriei, însă prezintă și alte simptome, care diferă în funcție de cauză. Adesea, demența poate debuta prin manifestarea unor probleme de memorie, însă o persoană se poate confrunta și cu dificultăți de:

• organizare și îndeplinire a sarcinilor zilnice
• comunicare cu ceilalți

Aceste persoane pot suferi și de schimbări de dispoziție, de o capacitate redusă de a lua decizii sau de tulburări de personalitate.

Întrucât demența este o afecțiune „progresivă”, persoanele care suferă de această boală vor deveni, în timp, din ce în ce mai dependente de ajutorul celorlalți.

Cât de frecventă este demența?

În prezent, demența afectează peste 850.000 de persoane din Regatul Unit3. Probabilitatea de a dezvolta această afecțiune crește pe măsură ce îmbătrânim, astfel încât:

• la vârsta de 65 de ani, aproximativ 2 din 100 de persoane vor suferi de demență.
• până la vârsta de 85 de ani, aproximativ 1 persoană din 5 va dezvolta un anumit grad de demență.4 

Uneori, demența poate afecta și persoanele mai tinere și poate fi ereditară, însă aceste situații sunt mai rare.

Ce este tulburarea cognitivă minoră?

Tulburarea cognitivă minoră [Mild Cognitive Impairment – MCI] este o problemă de memorie mai puțin gravă. Acesta nu afectează în mod semnificativ viața de zi cu zi și nu este suficient de grav pentru a fi catalogat drept demență. Este posibil să observați că faceți următoarele lucruri:

• uitați nume de persoane, locuri, parole
• rătăciți lucruri
• uitați să faceți activități planificate în avans.

Aproximativ una din 10 persoane de peste 65 de ani suferă de MCI. Dintre acestea, aproximativ una din zece va dezvolta demența la un moment dat.5 Deocamdată nu se poate prezice care dintre aceste persoane vor dezvolta boala. 

Care sunt tipurile de demență?

Mai jos sunt descrise cele mai frecvente tipuri de demență. Cu toate acestea, o persoană poate suferi simultan de mai multe dintre aceste afecțiuni („demență mixtă”). 

Boala Alzheimer

Eileen este o pensionară în vârstă de 82 de ani, fostă secretară. Ea locuiește și are grijă de soțul ei vulnerabil, în vârstă de 90 de ani. Eileen are o stare fizică bună și nu ia niciun medicament.  

În ultimii doi ani, fiicele lui Eileen au observat că femeia își tot pierde cheile și uită să îi dea soțului medicamentele la timp. Deși Eileen fusese mereu o șoferiță pricepută, acum mașina ei are bara de protecție îndoită, precum și câteva zgârieturi pe partea laterală, despre care Eileen nu a putut da detalii. De asemenea, când a primit o telecomandă nouă, Eileen nu a reușit să pornească televizorul. La început, fiicele au pus aceste probleme pe seama vârstei și a stresului provocat de îngrijirea soțului.

Eileen nu consideră că are probleme serioase de memorie. Devine iritabilă și se supără atunci când fiicele ei îi spun că sunt îngrijorate în privința memoriei sale. După multă muncă de convingere, Eileen acceptă să meargă împreună cu ele la medicul de familie. Medicul de familie îi face câteva teste simple de memorie și apoi o trimite la un serviciu specializat de evaluare a memoriei.  

Boala Alzheimer reprezintă aproximativ 6 din 10 cazuri de demență.6Ea debutează de obicei prin probleme de memorie și se agravează în timp. Persoanele care suferă de boala Alzheimer adesea observă că, deși își pot aminti lucruri întâmplate cu ani în urmă, nu-și mai amintesc lucruri întâmplate recent.

Vor constata de multe ori că întâmpină dificultăți în a-și aminti anumite cuvinte și în a numi obiecte. Uneori ei nu sunt conștienți că au probleme de memorie însă alții le pot observa. De asemenea, celor care suferă de demență le poate fi greu să:

• învețe lucruri noi
• își amintească întâmplări recente, programări sau mesaje telefonice
• își amintească numele unor persoane sau locuri
• înțeleagă alte persoane sau să comunice cu ele
• își amintească unde au pus diverse lucruri, ceea ce poate deveni extrem de supărător (li se poate părea că cineva le-a intrat în casă sau că li s-au furat lucrurile).
• înțeleagă că ceva este în neregulă cu ei (se pot supăra când cineva încearcă să îi ajute).

Toate aceste dificultăți fac ca gestionarea activităților simple, de zi cu zi, să devină din ce în ce mai dificilă. 

Persoanele care cunosc pe cineva care suferă de Alzheimer vor observa adesea schimbări subtile în personalitatea lor.  Aceștia se comportă sau reacționează diferit față de cum o făceau înainte de a se îmbolnăvi. 

În cazul bolii Alzheimer, proteinele numite amiloide și proteine tau se acumulează în creier și formează depuneri ce poartă numele de „plăci” și „încurcături (neurofibrilare)”. În aceste zone, creierul suferă deteriorări, ceea ce afectează substanțele chimice din creier care transmit mesaje de la o celulă la alta, în special celula numită acetilcolină.7

Demența vasculară

John este un pensionar în vârstă de 78 de ani, fost inginer. El suferă de hipertensiune arterială, diabet și niveluri ridicate de colesterol în sânge. După ce a suferit două atacuri de cord, John a fost supus acum 18 luni unei angioplastii (procedură de deschidere a vaselor de sânge blocate), dar încă mai are uneori dureri în piept.

În urma primului atac de cord, memoria i se înrăutățise temporar, după care se îmbunătățise. Însă după cel de-al doilea atac de cord, soția si fiul lui au observat că este mai uituc și că nu se mai poate concentra ca înainte. John are schimbări bruște de dispoziție (sunt momente când imediat devine iritabil și nervos, alteori izbucnește în lacrimi fără motiv). Îi este tot mai greu să se deplaseze și o dată sau de două ori a urinat pe el, incident ce l-a stânjenit cumplit. După ce medicul de familie a constatat că are probleme cu memoria de scurtă durată, o scanare RMN a semnalat că John a suferit mai multe mini-accidente vasculare cerebrale. 

Acestea sunt cauzate de reducerea fluxului de sânge la creier, ca urmare a deteriorării vaselor de sânge. Ceea ce înseamnă că anumite părți ale creierului nu primesc suficient oxigen și nutrienți, iar celulele cerebrale mor.

Demențele vasculare pot fi:

• dezvoltate în urma unui accident vascular cerebral: atunci când o arteră care alimentează cu sânge creierul este blocată brusc, de exemplu, de un cheag de sânge
• demență subcorticală: un tip de demență care afectează partea inferioară a creierului, acolo unde fluxul sanguin devine redus în vasele de sânge foarte mici

Riscul de a dezvolta demență vasculară crește daca aveți una dintre afecțiunile care pot duce la blocarea arterelor. Printre acestea se numără hipertensiunea arterială, diabetul, un nivel ridicat de colesterol în sânge și, bineînțeles, fumatul.8

Progresul unei demențe vasculare este greu de preconizat deoarece problemele bolii sunt influențate de care parte a creierului este afectată. Pot exista:

• pierderi de memorie și dificultăți de concentrare
• tulburări de limbaj - ca în cazul bolii Alzheimer
• schimbări bruște de dispoziție sau depresie
• afecțiuni fizice precum tulburări de mers sau incontinența urinară.

Demența cu corpi Lewy / Demența Parkinson 

Terry este un pensionar în vârstă de 66 de ani, fost profesor, care locuiește singur. Se simte trist de când a ieșit la pensie acum 6 luni și are impresia că procesul de gândire i-a încetinit considerabil.  

Terry a observat că în ultimele luni a început să îi tremure brațul drept, iar ieri a căzut în stradă. A constatat că își târăște picioarele, lucru care l-a supărat deoarece mereu a considerat că este un om activ și atletic. Fiica lui, Cath, s-a îngrijorat când Terry aproape că a provocat un accident rutier după ce și-a pierdut atenția la volan. Atunci, Terry a atribuit incidentul lipsei de somn, deoarece are patul dezordonat în fiecare dimineață și uneori mai are și vânătăi.

De câteva săptămâni a început să vadă seara un copil care se joacă în tăcere într-un colț al camerei. Într-una din seri i-a oferit ceva de mâncare, însă ulterior Terry a realizat că fiica lui nu vede copilul. Cath consideră că lui Terry îi vine din ce în ce mai greu să își amintească date și să își gestioneze sarcinile casnice.

Medicul de familie este îngrijorat și îi scrie o trimitere la o clinică specializată pe probleme de memorie. În urma unei tomografii la creier, Terry este diagnosticat cu demență cu corpi Lewy.

Această afecțiune este cauzată de acumularea unor depozite de proteine (corpi Lewy) în creier.9Apar simptomele bolii Parkinson, deși adesea ele se dezvoltă într-un stagiu mai înaintat al bolii. Simptomele includ:

• probleme de memorie și dificultăți în planificarea sarcinilor
• confuzie, care variază de-a lungul zilei
• halucinații vizuale intense cu oameni sau animale
• probleme legate de somn, agitație în timpul somnului
• caracteristici ale bolii Parkinson precum tremuratul mâinilor, rigiditate musculară, căderi sau tulburări de mers.

Demența frontotemporală

Acest tip de demență apare de regulă la persoanele tinere. Partea frontală a creierului este mai afectată decât alte zone.  Boala debutează adesea la persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 și 60 de ani.11 

De cele mai multe ori, această afecțiune poate provoca tulburări de personalitate și de vorbire. Memoria poate să nu fie afectată pentru o perioadă lungă de timp. Există 3 tipuri principale de afecțiuni:

• comportamentală - o persoană care de obicei e extrem de politicoasă și cuviincioasă ar putea începe să devină iritabilă sau nepoliticoasă, sau își poate pierde interesul pentru îngrijirea propriului aspect fizic
• ​semantică –​ semnele principale sunt problemele de înțelegere a limbajului și a memoriei faptelor
• afazie non-fluentă progresivă – dificultăți în vorbire și în găsirea cuvintelor.

Encefalopatia limbic-predominantă asociată vârstei TDP-43 (LATE)

Un nou tip de demență a fost recent identificat prin analiza probelor post-mortem de țesut cerebral. Și aceasta este frecventă la persoanele în vârstă și poate fi întâlnită alături de celelalte tulburări menționate mai sus. Nu se știe încă cum se diagnostichează LATE. 10

Cauze mai rare

Există multe alte cauze diferite pentru demență. Printre acestea se numără:

• Degenerescența corticobazală
• Boala Creutzfeldt-Jakob
• Tulburările cognitive asociate HIV
• Boala Huntington
• Scleroza multiplă
• Sindromul Korsakoff
• Hidrocefalia cu presiune normală
• Atrofia corticală posterioară
• Paralizia supranucleară progresivă.

Cum este diagnosticată demența?

Medicul va diagnostica demența prin identificarea tiparului simptomelor pe care le are o persoană și va afla cum afectează aceste simptome modul în care persoana respectivă se descurcă de la o zi la alta.

Astfel, primul pas este o discuție pentru a cunoaște persoana. Vor fi utilizate chestionare pentru a testa gândirea și memoria – această abordare se numește „testare cognitivă”. Se va efectua un examen fizic și vor exista unele teste care implică sarcini fizice simple, cum ar fi lovitul cu degetele pe o suprafață. Este util pentru evaluator să poată vorbi cu o rudă care să poată povesti cum își desfășoară ziua persoana respectivă.

Această primă întâlnire va ajuta la identificarea zonelor cu probleme și va oferi adesea indicii cu privire la tipul de demență. Testele de sânge și cele imagistice pot fi utilizate pentru identifica alte motive pentru aceste simptome. Testele imagistice (CT/RMN cerebral) pot ajuta la identificarea tipului de demență, în funcție de care se va prescrie tipul de tratament. 12

Trimiterea la o clinică specializată pe probleme de memorie este utilă pentru diagnosticarea precoce. Persoana cu demență va fi consultată adesea de o serie de profesioniști: psihiatri, geriatri, psihologi, terapeuți ocupaționali și asistenți medicali.

Cine este expus riscului de demență?

Oricine poate dezvolta demență, dar aceasta nu este o consecință naturală sau inevitabilă a îmbătrânirii. Unele afecțiuni medicale pot crește probabilitățile 13.

Acestea includ:

• Boala Parkinson
• Accidentele vasculare cerebrale și bolile cardiovasculare
• Hipertensiunea arterială și nivelul crescut de colesterol în sânge
• Diabetul zaharat de tip 2.

Este important să încercați să tratați și să gestionați acești factori de risc, în special hipertensiunea arterială și diabetul zaharat. De asemenea, poate fi utilă, la vârsta mijlocie, gestionarea oricăror probleme de pierdere a auzului, obezitate, izolare socială și depresie. 14

Printre factorii determinați de stilul de viață care pot crește riscul diferitelor tipuri de demență 15 se numără:

• fumatul
• consumul de alcool peste limita de siguranță - mai mult de 14 unități pe săptămână
• dieta precară
• lipsa activității fizice
• obezitatea
• traumele cerebrale repetate, de exemplu la boxeri.

Organizația Mondială a Sănătății afirmă faptul că renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool, creșterea exercițiilor fizice și o dietă sănătoasă și echilibrată (de exemplu, se recomandă în mod specific dieta mediteraneană) pot reduce riscul de demență, mai ales dacă aceste modificări sunt făcute la vârsta cuprinsă între 40 și 50 de ani. 16

Și genele au un rol în dezvoltarea demenței. Boala Alzheimer după vârsta de 65 de ani nu este, de obicei, cauzată de o tulburare genetică, dar s-au descoperit mai multe gene care în cantități mici cresc sau scad riscul. 17 Dacă o rudă are demență, acest lucru nu înseamnă că veți dezvolta demență și nu există (încă) niciun test care să vă poată prezice riscul personal.

În unele familii, „demența cu debut precoce” este mai frecventă, așadar în acest caz pare să existe o cauză genetică mai puternică. De asemenea, persoanele cu sindrom Down sunt mai predispuse să dezvolte demență precoce. 17 Dacă în familia dumneavoastră au existat mai multe persoane cu demență înainte de vârsta de 65 de ani, ați putea cere sfatul unui medic genetician.

Există tratamente pentru demență?

Acest lucru depinde de diagnosticul și circumstanțele dumneavoastră.  Nu există încă tratamente pentru aceste afecțiuni. Există câteva opțiuni care vă pot ajuta, pe dumneavoastră sau familia dumneavoastră, să vă păstrați independența și mobilitatea cât mai mult timp posibil. 

• Un grup de medicamente numite inhibitori de acetilcolinesterază (donepezil, galantamină și rivastigmină) și un alt medicament numit memantină pot trata unele dintre simptomele demenței Alzheimer și pot ajuta oamenii să-și mențină independența pentru mai mult timp. 18 Aceste medicamente sunt, de asemenea, utile în demența cu corpi Lewy, în special dacă halucinațiile sunt o problemă. 19 Consultați informațiile noastre despre tratamentele medicamentoase ale bolii Alzheimer.
• În cazul demenței vasculare, medicul de familie vă poate sugera să urmați un tratament medicamentos dacă aveți hipertensiune arterială, colesterol crescut sau diabet zaharat. De asemenea, este util să renunțați la fumat, să mâncați sănătos și să faceți exerciții fizice regulate.
• Vitaminele B și E, acizii grași (inclusiv uleiurile de pește) și suplimentele alimentare complexe nu sunt recomandate pentru a reduce riscul de demență în general 20, dar medicul de familie le poate sugera pentru tratarea deficiențelor de vitamine dacă acestea sunt prezente. Unele medicamente complementare pot interacționa cu medicamentele prescrise, astfel că cel mai bine este să discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți în vedere oricare să vă administrați dintre aceste tratamente.
• Un tratament psihologic numit stimulare cognitivă de grup poate ajuta la îmbunătățirea memoriei și a calității vieții unei persoane, prin utilizarea jocurilor de grup pentru a stimula abilitățile de gândire. 21
• Terapia prin reminiscență implică discutarea activităților, evenimentelor și experiențelor din trecut cu o altă persoană sau grup de persoane. Acest lucru poate ajuta atât la îmbunătățirea capacității de înțelegere, cât și de cunoaștere (cogniție), reducând presiunea asupra persoanelor de îngrijire. 22 
• Viteza cu care demența progresează este foarte variabilă. Oamenii pot o viață activă, productivă și semnificativă timp de mulți ani după un diagnostic de demență. 

Am demență - cum pot ajuta alte persoane?

Există o mulțime de cercetări în desfășurare, în Regatul Unit și în întreaga lume, cu privire la cauzele demenței și la modul de tratare a acesteia. În prezent, există trei rețele majore de cercetare care operează în Regatul Unit 23:

• Anglia - Dementias & Neurodegenerative Diseases Research Network (DeNDRoN) [Rețeaua de cercetare a demențelor și bolilor neurodegenerative] 
• Scoția - Scottish Dementia Clinical Research Network (SDCRN) [Rețeaua scoțiană de cercetare clinică a demenței] - acest site este în prezent în construcție.
• Țara Galilor - The Wales Dementias and Neurodegenerative Diseases Research Network (NEURODEM Cymru) [Rețeaua galeză de cercetare a demențelor și bolilor neurodegenerative]

Alăturați-vă serviciului Dementia Research pentru a vă înregistra ca pacient sau persoană de îngrijire în Regatul Unit. De asemenea, vă puteți înscrie în numele altei persoane, cu consimțământul acesteia.

Acest serviciu a fost dezvoltat de Institutul național pentru cercetare în sănătate (NIHR) în parteneriat cu Alzheimer Scotland, Alzheimer's Research UK și Alzheimer's Society, pentru a pune în legătură voluntarii interesați cu cercetătorii.

De asemenea, vă puteți întreba medicul de familie sau comunitatea locală de sănătate mintală ce cercetări se desfășoară la nivel local.

Cum mă pot ajuta pe mine însumi/ însămi?

Pași practici simpli

• Utilizați un jurnal pentru a vă ajuta să vă amintiți programările.
• Faceți liste cu lucrurile pe care trebuie să le faceți – și bifați-le în timp ce le faceți!
• Mențineți-vă mintea activă citind sau făcând puzzle-uri, învățând lucruri noi și păstrându-vă un scop în viață.
• Rămâneți implicat(ă) și conectat(ă) – găsiți-vă cafeneaua locală Memory Café sau alte activități sociale care vă plac.
• Mențineți o dietă sănătoasă și faceți exerciții fizice (vă poate ajuta indiferent de vârstă).
• Cereți sprijin dacă aveți dificultăți în viața de zi cu zi sau sfaturi dacă ceilalți consideră că vă este greu să gestionați lucrurile. Există multe moduri în care familia, prietenii și autoritățile vă pot ajuta să trăiți independent cât mai mult timp posibil.

Planificarea

Puteți ajunge într-un punct în care începeți să aveți dificultăți în a lua decizii cu privire la lucruri importante din viața dumneavoastră, precum gestionarea banilor sau luarea deciziilor medicale. Puteți acorda unei rude, unui prieten sau unui avocat de încredere dreptul de a lua astfel de decizii în numele dumneavoastră, pe baza a ceea ce ați fi preferat dacă ați fi putut lua decizia înainte ca gândirea dumneavoastră să fie afectată de demență.

Acest lucru se numește Lasting Power of Attorney (LPA) [Împuternicire pe termen nelimitat]. 24 Un avocat vă poate ajuta să obțineți o LPA. Există 2 tipuri de LPA - unul pentru gestionarea „aspectelor imobiliare și financiare” și altul pentru aspecte care implică „sănătate și bunăstare”.

• LPA pentru aspecte imobiliare și financiare - Avocații pot fi împuterniciți pentru a lua decizii cu privire la aspecte precum servicii bancare și investiții, vânzări de proprietăți, impozite și beneficii.
• LPA pentru sănătate și bunăstare - Avocații pot fi împuterniciți pentru a lua decizii cu privire la aspecte precum tratamentul medical, îngrijirea de zi cu zi și locul de reședință.

Toate LPA-urile trebuie să fie înregistrate la Office of the Public Guardian [Serviciul de sănătate publică] înainte de a putea fi utilizate.

Notă în legătură cu Enduring Power of Attorney (EPA) [Împuternicire pe termen lung]: LPA a înlocuit în prezent EPA. Cu toate acestea, o EPA valabilă care a fost semnată înainte de 1 octombrie 2007 va continua să fie valabilă, chiar dacă nu a fost încă înregistrată.

Testament biologic - este posibil să vă consemnați decizia de a refuza anumite tratamente medicale în viitor, în cazul în care pierdeți capacitatea de a lua astfel de decizii. Acesta va fi respectat de către profesioniștii care vă asigură îngrijirea.25 Testamentul biologic poate fi făcut în același timp sau separat de o LPA.

„Acesta/ aceasta sunt eu”

Când o persoană are probleme de memorie, profesioniștii trebuie să poată vedea cu ușurință informații importante despre ea. 

„Acesta/ aceasta sunt eu” este un document care poate fi completat în acest scop. Conține o mulțime de informații utile despre istoricul medical al unei persoane, viața și preferințele sale. Poate fi folosit la programări sau internări în spital și este disponibil prin intermediul site-ului Alzheimers.org. 

Șofatul

Diagnosticul de demență nu este un motiv pentru a interzice condusul de vehicule în sine, dar pe măsură ce demența progresează, abilitățile de conducere vor scădea. Acest lucru poate fi cauzat de modificări ale capacității vizuale și spațiale, concentrarea redusă sau afectarea judecății și abilităților de luare a deciziilor. Este posibil ca persoana în cauză să nu sesizeze pierderea acestor abilități.26

• Legislația britanică prevede că, în cazul în care un posesor de permis de conducere este diagnosticat cu demență, acesta trebuie să contacteze/ informeze de îndată instituția responsabilă cu eliberarea permiselor de conducere despre acest diagnostic - Driver and Vehicle Licensing Agency (DVLA) sau, dacă se află în Irlanda de Nord, Driver & Vehicle Agency (DVA).27
• În cazul în care un medic este îngrijorat în legătură cu abilitățile de conducere ale unei persoane cu demență - și persoana respectivă nu a informat instituția responsabilă cu eliberarea permiselor - acesta are obligația de a informa respectiva instituție cu privire la acest lucru.28
• În cazul în care un medic este îngrijorat de faptul că demența vă afectează capacitatea de a conduce, acesta vă poate solicita să încetați imediat să mai conduceți sau cel puțin până obțineți rezultatele investigației DVLA/ DVA.
• De asemenea, o persoană diagnosticată cu demență care conduce vehicule ar trebui să își informeze compania de asigurări pentru a se asigura că polița este valabilă.
• O evaluare a capacității de conducere a vehiculelor poate ajuta la identificarea efectului pe care demența îl are asupra capacității dumneavoastră de a conduce - aceste informații pot ajuta instituția care eliberează permisul de conducere atunci când decide dacă puteți continua să conduceți. Veți avea nevoie de un permis de conducere valabil pentru această evaluare. Puteți face acest lucru în timp ce așteptați decizia instituției responsabile cu eliberarea permiselor.
• Mulți oameni aleg să nu mai șofeze și să își trimită permisul înapoi la DVLA/ DVA, fapt cunoscut sub denumirea de „renunțare voluntară”.

Depresia și anxietatea

Depresia și anxietatea sunt frecvente la persoanele cu demență. Cu toate acestea, este posibil ca depresia să semene cu demența.29 La fel ca demența, depresia poate afecta capacitatea unei persoane de a avea grijă de ea însăși. 

Aceasta se numește „pseudo-demență” și este important să fie identificată și tratată. Dacă sunteți îngrijorat(ă) că dumneavoastră sau o rudă a dumneavoastră ar putea fi depresivă, cereți, într-o primă etapă, sfatul medicului dumneavoastră de familie. Depresia poate fi tratată cu antidepresive și terapie conversațională.30 

Obținerea de ajutor și sprijin

În concluzie, dacă sunteți îngrijorat(ă) în legătură cu memoria dumneavoastră sau a altcuiva, faceți o programare la medicul de familie. Acesta poate efectua o examinare fizică, câteva teste simple pentru a vă verifica memoria și poate solicita analize de sânge. Dacă este necesar, medicul vă poate îndruma către o echipă de specialiști, un psiholog sau un medic specialist.

Consultați mai jos și alte organizații care vă pot oferi informații și sprijin în orice stadiu al demenței. Dacă aveți nevoie de ajutor pentru activități practice, pentru îngrijirea de zi cu zi sau pentru beneficiile sociale, puteți contacta autoritatea locală pentru a primi sfaturi despre serviciile de asistență socială și asistența oferită de însoțitori.

Alte surse de informații și organizații utile

NHS Choices

Oferă acces la servicii locale și informații despre demență.

Alzheimer’s Society 

Linia națională de asistență telefonică pentru consiliere și sprijin: 0300 222 11 22.

E-mail: helpline@alzheimers.org.uk

Linia națională de asistență telefonică pentru demență oferă informații, sfaturi și sprijin prin ascultare, îndrumare și indicații adecvate pentru toate persoanele afectate de demență.

Age UK

Grupul Age UK are ca scop îmbunătățirea vieții persoanelor în vârstă, oferind servicii care îmbunătățesc calitatea vieții și sprijin esențial. Apelați Age UK: 0800 169 8787; E-mail: contact@ageuk.org.uk

Carers UK

Linia de asistență telefonică: 0808 808 7777. Carers UK sprijină persoanele care oferă îngrijire neremunerată pentru prieteni sau rude.

Citizen’s Advice Bureau [Birou de consiliere a cetățenilor]

Citizen's Advice Bureau oferă consiliere gratuită, confidențială și independentă. Contactați biroul local pentru asistență în ceea ce privește beneficiile, planificarea financiară sau organizarea îngrijirii.

The Lewy Body Society

O organizație caritabilă care finanțează cercetarea în domeniul demenței cu corpi Lewy, oferă sprijin și informații pentru a ajuta familiile și persoanele de îngrijire care trebuie să înțeleagă boala și impactul acesteia.

The Law Society

The Law Society are o mulțime de informații utile despre aspectele juridice implicate în întocmirea unei împuterniciri avocațiale sau a unui testament biologic și poate fi o resursă utilă pentru găsirea unui avocat care să vă ajute.

Depunerea unei solicitări la Court of Protection [Curtea de protecție]

Dacă cunoașteți sau aveți grijă de o persoană care are dificultăți în a lua decizii cu privire la sănătatea, finanțele sau bunăstarea sa personală, ar putea fi necesar să vă adresați Curții de protecție pentru ca dumneavoastră (sau altcineva) să puteți lua decizii în locul ei.

[Biroul tutorelui public]

O agenție cu competențe care se extind pe teritoriul Angliei și Țării Galilor (există acorduri separate pentru Scoția și Irlanda de Nord). Aceasta sprijină tutorele public în ceea ce privește înregistrarea împuternicirilor pe termen lung (EPA) și a împuternicirilor pe termen nelimitat (LPA), precum și supravegherea adjuncților numiți de către Curtea de protecție.

Bibliografie suplimentară

The Reading Agency

Programul Reading Well: Books on Prescription [Să citim bine: cărți în legătură cu tratamentele medicale] vine în sprijinul persoanelor cu demență și al persoanelor de îngrijire ale acestora. Acestea au fost recomandate de experți din domeniul sănătății și de persoane cu experiență personală în materie de demență.

Cărțile pot fi recomandate de către profesioniștii din domeniul sănătății sau cititorii pot alege titluri de unii singuri, și pot împrumuta gratuit cărțile de la biblioteca lor locală.

Titlurile din lista de cărți sunt împărțite în patru categorii: informații și sfaturi; cum să conviețuim bine cu demența; sprijin pentru rude și persoane de îngrijire; și povești personale.

• Alzheimer's and Other Dementias: answers at your fingertips [Alzheimer și alte demențe: răspunsuri la îndemâna dumneavoastră]. Autori: Cayton, Graham, & Warner. Editură: Class Publishing (London) Ltd. Ediția a treia, 2008.
• Your Memory: a users guide [Memoria dumneavoastră: ghidul utilizatorului]. Autor: Baddeley. Editură: Carlton Books (Londra). Ediție revizuită, 2004.
• Dancing with Dementia: My story of living positively with dementia [Dansând cu demența: Povestea mea de a trăi pozitiv cu demența]. Autor: Bryden. Editură: Jessica Kingsley Publishers (Londra & Philadelphia). 2005.

Referințe

• Prince, M. et al. (2014). Nutrition and Dementia: a review of available research [Nutriția și demența: o analiză a studiilor disponibile]. Alzheimer’s Disease International. Londra. [online] Disponibilă la: https://www.alz.co.uk/nutrition-report [Accesată pe 4 iulie 2019].
• Alzheimer’s Society. (2019). Normal ageing vs dementia [Îmbătrânirea normală versus demența]. [online] Disponibilă la: https://www.alzheimers.org.uk/about-dementia/symptoms-and-diagnosis/how-dementia-progresses/normal-ageing-vs-dementia[Accesată pe 4 iulie 2019].
• Prince, M. et al. (2014). Dementia UK: Update Second Edition [Demența în Regatul Unit. A doua ediție, actualizată]. Alzheimer’s Society. [online] Disponibilă la: http://eprints.lse.ac.uk/59437/1/Dementia_UK_Second_edition_-_Overview.pdf [Accesată pe 4 iulie 2019]. p 16.
• Alzheimer’s Research UK. (2018). Prevalence by age in the UK [Prevalența în funcție de vârstă în Regatul Unit]. [online] Disponibilă la: https://www.dementiastatistics.org/statistics/prevalence-by-age-in-the-uk/ [Accesată pe 4 iulie 2019].
• Alzheimer’s Research UK. (2018). Mild cognitive impairment [Tulburarea cognitivă minoră]. [online] Disponibilă la: https://www.alzheimersresearchuk.org/about-dementia/types-of-dementia/mild-cognitive-impairment/about/ [Accesată pe 4 iulie 2019]. 
• Alzheimer’s Research UK. (2018). Different types of dementia [Diversele tipuri de demență]. [online] Disponibilă la: https://www.dementiastatistics.org/statistics/different-types-of-dementia/ [Accesată pe 4 iulie 2019].
• National Institute on Aging. (2017). What Happens to the Brain in Alzheimer’s Disease? [Ce se întâmplă cu creierul în boala Alzheimer?] [online] Disponibilă la: https://www.nia.nih.gov/health/what-happens-brain-alzheimers-disease [Accesată pe 4 iulie 2019].
• British Heart Foundation. (2019). Vascular dementia [Demența vasculară]. [online] Disponibilă la: https://www.bhf.org.uk/informationsupport/conditions/vascular-dementia [Accesată pe 4 iulie 2019].
• National Health Service. (2016). Overview: Dementia with Lewy bodies [Prezentare generală: Demența cu corpi Lewy]. [online] Disponibilă la: https://www.nhs.uk/conditions/dementia-with-lewy-bodies/  [Accesată pe 4 iulie 2019].
• Nelson, P. et al. (2019). Limbic-predominant age-related TDP-43 encephalopathy (LATE): consensus working group report [Encefalopatia limbic-predominantă asociată vârstei TDP-43: Raportul consensual al grupului de lucru]. Brain. Vol.142:6. pp. 1503-1527. [online] Disponibilă la: https://academic.oup.com/brain/article/142/6/1503/5481202 [Accesată pe 4 iulie 2019].
• Alzheimer’s association. (2019). Frontotemporal Dementia [Demența frontotemporală]. [online] Disponibilă la: https://www.alz.org/alzheimers-dementia/what-is-dementia/types-of-dementia/frontotemporal-dementia [Accesată pe 4 iulie 2019].
• National Institute for Health and Care Excellence. (2018) Dementia: assessment, management and support for people living with dementia and their carers. Nice guideline 97 [Demența: evaluare, gestionare și sprijin pentru persoanele care trăiesc cu demență și pentru cei ce-i îngrijesc. Orientarea de la Nisa nr. 97]. [online] Disponibilă la: https://www.nice.org.uk/guidance/ng97/chapter/Recommendations#diagnosis [Accesată pe 4 iulie 2019]. Standard 1.2.13.
• Prince, M. et al. (2014). World Alzheimer Report 2014. Dementia and Risk Reduction. An analysis of Protective and Modifiable Risk Factors [Demența și reducerea riscurilor. O analiză a factorilor de risc protectori și modificabili] Alzheimer's Disease International, Londra, Regatul Unit. [online] Disponibilă la: https://www.alz.co.uk/research/WorldAlzheimerReport2014.pdf (PDF) [Accesată pe 4 iulie 2019]. pp. 66-83.  
• Prince, M. et al. (2014). World Alzheimer Report 2014. Dementia and Risk Reduction. An analysis of Protective and Modifiable Risk Factors [Demența și reducerea riscurilor. O analiză a factorilor de risc protectori și modificabili] Alzheimer's Disease International, London UK. [online] Disponibilă la: https://www.alz.co.uk/research/WorldAlzheimerReport2014.pdf (PDF) [Accesată pe 4 iulie 2019]. pp. 26-39.  
• Prince, M. et al. (2014). World Alzheimer Report 2014. Dementia and Risk Reduction. An analysis of Protective and Modifiable Risk Factors [Demența și reducerea riscurilor. O analiză a factorilor de risc protectori și modificabili] Alzheimer's Disease International, London UK. [online] Disponibilă la: https://www.alz.co.uk/research/WorldAlzheimerReport2014.pdf (PDF) [Accesată pe 4 iulie 2019]. pp. 42-63.  
• Prince, M. et al. (2014). World Alzheimer Report 2014. Dementia and Risk Reduction. An analysis of Protective and Modifiable Risk Factors [Demența și reducerea riscurilor. O analiză a factorilor de risc protectori și modificabili] Alzheimer's Disease International, London UK. [online] Disponibilă la: https://www.alz.co.uk/research/WorldAlzheimerReport2014.pdf (PDF) [Accesată pe 4 iulie 2019]. p. 61.  
• Alzheimer’s Research UK. (2018). Genes and dementia [Gene și demență]. [online] Disponibilă la: https://www.alzheimersresearchuk.org/about-dementia/helpful-information/genes-and-dementia/ [Accesată pe 4 iulie 2019].
• Knight, R. et al. (2018). A Systematic Review and Meta-Analysis of the Effectiveness of Acetylcholinesterase Inhibitors and Memantine in Treating the Cognitive Symptoms of Dementia. Dementia and Geriatric Cognitive Disorders [O revizuire sistematică și o meta-analiză a eficacității inhibitorilor acetilcolinesterazei și a memantinei în tratarea simptomelor cognitive ale demenței. Demența și tulburările cognitive geriatrice], vol. 45, no. 3-4. pp. 131-151. [online] Disponibilă la: https://www.karger.com/Article/FullText/486546 [Accesat 4 iul. 2019].
• National Institute for Health and Care Excellence. (2018) Dementia: assessment, management and support for people living with dementia and their carers. Nice guideline 97 [Demența: evaluare, gestionare și sprijin pentru persoanele care trăiesc cu demență și pentru cei ce-i îngrijesc. Orientarea de la Nisa nr. 97]. [online] Disponibilă la: https://www.nice.org.uk/guidance/ng97/chapter/Recommendations#pharmacological-interventions-for-dementia [Accesată pe 4 iulie 2019]. Standards 1.5.10-1.5.13.
• Organizația Mondială a Sănătății. (2019). Risk reduction of cognitive decline and dementia: WHO guidelines [Reducerea riscului de declin cognitiv și demență: Orientările OMS]. Geneva: Organizația Mondială a Sănătății. [online] Disponibilă la:  https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/312180/9789241550543-eng.pdf?ua=1 (PDF) [Accesată pe 4 iulie 2019]. p. 19.
• Spector, A. et al. (2003). Efficacy of an evidence-based cognitive stimulation therapy programme for people with dementia: Randomised Controlled Trial [Eficacitatea unui program de terapie de stimulare cognitivă bazat pe dovezi pentru persoanele cu demență: Studiu randomizat controlat]. British Journal of Psychiatry. Vol. 183 pp. 248-254. [online] Disponibilă la: http://www.cstdementia.com/media/document/spector-et-al-2003.pdf [Accesată pe 4 iulie 2019].
• Woods, B. et al. (2018). Reminiscence therapy for dementia [Terapia prin rememorare pentru demență]. Cochrane Database of Systematic Reviews 2018, Ediția 3. [online] Disponibilă la: https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD001120.pub3/full [Accesată pe 4 iulie 2019].
• Join dementia research. (2019). About the service [Despre serviciul oferit]. [online] Disponibilă la: https://www.joindementiaresearch.nihr.ac.uk/content/about [Accesată pe 4 iulie 2019].
• Office of the Public Guardian. (2019). Make, register or end a lasting power of attorney [Întocmiți, înregistrați sau reziliați o împuternicire pe termen nelimitat]. Government Digital Service. [online] Disponibilă la: https://www.gov.uk/power-of-attorney [Accesată pe 4 iulie 2019].
• National Health Service. (2017). Advance decision (living will); End of life care [Testamentul biologic: îngrijirea de la sfârșitul vieții]. [online] Disponibilă la: https://www.nhs.uk/conditions/end-of-life-care/advance-decision-to-refuse-treatment/ [Accesată pe 4 iulie 2019].
• Alzheimer’s Society. (2019). Driving and dementia [Șofatul și demența]. [online] Disponibilă la: https://www.alzheimers.org.uk/get-support/staying-independent/driving-and-dementia [Accesată pe 4 iulie 2019].
• Department of Transport. (2019). Dementia and driving [Demența și traiul]. Government Digital Service. [online] Disponibilă la: https://www.gov.uk/dementia-and-driving [Accesată pe 4 iulie 2019].
• General Medical Council. (2019). Patients’ fitness to drive and reporting concerns to the DVLA or DVA [Capacitatea pacienților de a conduce vehicule și raportarea îngrijorărilor către DVLA sau DVA]. [online] Disponibilă la: https://www.gmc-uk.org/ethical-guidance/ethical-guidance-for-doctors/confidentiality---patients-fitness-to-drive-and-reporting-concerns-to-the-dvla-or-dva/patients-fitness-to-drive-and-reporting-concerns-to-the-dvla-or-dva [Accesată pe 4 iulie 2019].
• Thakur, M. (2007). Pseudodementia [Pseudodemența]. Encyclopedia of Health & Aging.  SAGE Publications, Inc.  pp. 477-8. [online] Disponibilă la: http://go.galegroup.com/ps/i.do?p=GVRL&u=cuny_laguardia&id=GALE|CX2661000198&v=2.1&it=r&sid=GVRL&asid=3ad1e77f [Accesată pe 4 iulie 2019].
• National Institute for Health and Care Excellence. (2009) Depression in adults: recognition and management. Nice clinical guideline 90 [Depresia la adulți: recunoaștere și management. Orientarea clinică de la Nisa, nr. 90]. [online] Disponibilă la: https://www.nice.org.uk/guidance/cg90/chapter/1-Guidance#stepped-care [Accesată pe 4 iulie 2019]. Standard 1.2.