ADHD la adulți

ADHD in adults

Below is a Romanian translation of our information resource on ADHD in adults. You can also view our other Romanian translations.

Aceste informații sunt destinate adulților care suferă de tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD – attention deficit hyperactivity disorder), adulților care cred că ar putea suferi de ADHD și persoanelor care îi cunosc și îi sprijină pe aceștia.

Materialul abordează următoarele aspecte:

  • ce este ADHD;
  • care sunt provocările cu care se pot confrunta persoanele cu ADHD și care sunt punctele forte ale acestora;
  • care sunt cauzele ADHD;
  • cum să beneficiați de asistență și de tratament, dacă întâmpinați dificultăți;
  • cum să aveți grijă de dumneavoastră sau de cineva cunoscut.

Ce este ADHD?

Tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) este un diagnostic pus persoanelor care se confruntă cu:

  • lipsă de atenție – au dificultate în a se concentra
  • hiperactivitate – au o stare de neliniște și dificultate în a sta nemișcați
  • impulsivitate – spun și fac lucruri fără să se gândească mai întâi la consecințe.

Majoritatea persoanelor se confruntă cu aceste provocări într-un anumit moment al vieții sau în anumite situații. De exemplu, unele persoane pot avea dificultăți în a se concentra într-o zi dacă noaptea anterioară nu s-au odihnit suficient.

Însă, în cazul persoanelor cu ADHD, astfel de dificultăți apar în copilărie și, în majoritatea cazurilor, continuă pe măsură ce persoanele cresc, deși este posibil ca problemele să se schimbe sau să se amelioreze. Aceste dificultăți vor afecta mai multe părți ale vieții unei persoane.

„În ceea ce mă privește, experiența de a citi o carte este de parcă mă aflu într-un carusel, iar cartea este ținută de cineva din mulțime. Atunci când am diferite sarcini, este de parcă merg cu mașina, iar partea mea nerăbdătoare are controlul asupra pedalelor, însă partea mea curioasă ține volanul.” O persoană cu ADHD

Ce fel de tulburare este ADHD?

ADHD este o „tulburare de neurodezvoltare”. Acestea sunt tulburări care afectează diferite funcții cerebrale, precum învățarea, comunicarea, mișcarea, emoțiile și atenția.

Tulburările de neurodezvoltare apar în copilărie și continuă pe tot parcursul vieții, pentru multe dintre persoanele afectate. Acest lucru înseamnă că astfel de tulburări nu pot fi vindecate. În schimb, persoanele cu tulburări de neurodezvoltare pot beneficia de sprijin și schimbări în mediul în care trăiesc.

Persoanele care suferă de o tulburare de neurodezvoltare sunt foarte predispuse să sufere de încă una, precum:

  • tulburarea de spectru autist;
  • dificultăți de coordonare;
  • tulburări de vorbire, limbaj și comunicare;
  • sindromul Tourette;
  • dislexie;
  • discalculie.

Când unei persoane care suferă de ADHD nu-i este recunoscută sau tratată corespunzător această afecțiune, îi poate fi afectată negativ bunăstarea mintală și fizică.

Persoanele care suferă de ADHD sunt diagnosticate frecvent cu alte afecțiuni de sănătate mintală și fizică. Acest lucru poate îngreuna recunoașterea afecțiunilor ADHD preexistente.

Cât de frecventă este tulburarea ADHD?

ADHD afectează între 3 și 4 persoane la fiecare 100 de adulți. Persoanele care suferă de ADHD pot proveni din orice mediu, însă tulburarea este mai frecventă în rândul persoanelor care:

  • au un frate/ o soră sau un membru al familiei cu ADHD;
  • suferă de epilepsie;
  • au alte afecțiuni de neurodezvoltare, dizabilități de învățare sau dificultăți de învățare;
  • suferă de boli mintale;
  • au un istoric de consum excesiv de alcool sau droguri;
  • au fost implicați în sistemul judiciar penal;
  • au leziuni cerebrale dobândite;
  • au trăit în centre de îngrijire.

Sau persoane care:

  • s-au născut prematur;
  • au fost diagnosticate în copilărie cu „tulburarea de opoziționism provocator” sau „tulburarea de conduită”;
  • despre care se crede că au suferit de o afecțiune mintală precum anxietate sau depresie în copilărie.

Există vreo diferență de gen în ceea ce privește ADHD?

Tulburarea ADHD este diagnosticată mai frecvent la băieți decât la fete. Însă, în ceea ce privește adulții, numărul de bărbați diagnosticați cu ADHD este aproape egal cu numărul de femei diagnosticate. Acest lucru se poate explica prin faptul că băieții au o probabilitate mai mare să prezinte simptome de hiperactivitate și impulsivitate, care sunt mai evidente.

Când vine vorba de diagnosticare, există o probabilitate mai mare ca fetele și femeile:

  • să sufere de o ADHD nediagnosticată;
  • să nu fie trimise la o evaluare pentru ADHD;
  • să primească un diagnostic incorect, al unei alte afecțiuni de sănătate mintală sau tulburări de neurodezvoltare.

Cum îmi dau seama dacă am ADHD?

Mai jos este o listă a simptomelor principale ale ADHD. Pentru ca o persoană să fie diagnosticată cu ADHD, aceste simptome trebuie să provoace dificultăți semnificative în cel puțin două domenii ale vieții cotidiene. De exemplu, acasă, la școală sau la locul de muncă, în relațiile cu celelalte persoane și în aspecte legate de treburile casnice.

Există numeroase alte experiențe care au fost raportate de persoanele cu ADHD și care este posibil să nu fie incluse în acest material. Am inclus exemple care acoperă mai multe categorii de vârste, de la tineri care încă merg la școală la persoane care au un loc de muncă.

Lipsa atenției
  • Demonstrați lipsă de atenție la detalii
  • Faceți greșeli la școală sau la serviciu sau în alte activități
  • Vă este dificil să vă concentrați să îndepliniți sarcini sau activități
  • Vă este dificil să ascultați atunci când cineva vă vorbește direct
  • Nu urmați instrucțiunile și nu reușiți să vă finalizați sarcinile, treburile casnice sau alte responsabilități
  • Vă este greu să vă organizați sarcinile și activitățile
  • Evitați sau nu vă place să faceți lucruri care presupun un efort mintal pe o perioadă mai mare de timp (precum activități la școală, teme pentru acasă sau treburi casnice)
  • Pierdeți lucruri importante (de exemplu, materiale pentru școală, creioane, cărți, scule, portofele, documente importante, ochelari, telefoane mobile)
  • Vi se distrage ușor atenția
  • Uitați unele lucruri cu ușurință
Hiperactivitate și impulsivitate
  • Vă agitați sau mișcați mâinile sau picioarele, vă fâțâiți chiar și pe scaun
  • Vă ridicați de pe scaun în situații în care este de așteptat să rămâneți așezat(ă)
  • Aveți sentimentul de nerăbdare și multă energie
  • Aveți dificultate în a vă juca sau de a participa la activități de petrecere a timpului în liniște
  • Vorbiți excesiv
  • Dați răspunsuri înainte ca întrebările să fie adresate până la capăt
  • Vă este dificil să vă așteptați rândul
  • Îi întrerupeți sau îi deranjați pe ceilalți

Nu toate simptomele vor fi evidente pentru ceilalți. Persoanele cu ADHD vor găsi metode prin care să își ascundă simptomele, însă acest lucru poate fi extrem de obositor și le poate afecta negativ sănătatea mintală.

Punctele forte ale persoanelor cu ADHD

Poate fi util să vă gândiți că ADHD nu este un simplu deficit sau o tulburare, ci mai degrabă o „diferență”. Unele persoane consideră că anumite aspecte ale tulburării ADHD sunt punctele lor forte în anumite situații sau medii:

  • Putere mare de concentrare - unele persoane cu ADHD consideră că au o capacitate mai mare de concentrare asupra unor lucruri care îi interesează. Acest lucru poate însemna că aceste persoane pot cunoaște foarte bine unele subiecte sau pot fi foarte productive cât timp se simt motivate și pasionate în legătură cu un anumit subiect.
  • Răspunsul la o criză - alte persoane cu ADHD consideră că răspund mai bine la o criză când situația respectivă necesită toată atenția lor.
  • Creativitate - tendința de a i se distrage atenția poate însemna că o persoană cu ADHD caută abordări alternative și creative la probleme.

Unele persoane cu ADHD pot valorifica aceste trăsături în avantaj propriu. Alte persoane pot avea nevoie de structuri de sprijin pentru a-și dezvolta aceste puncte forte.

„M-am săturat să mi se spună că tulbur liniștea, că sunt nepoliticos, că întrerup tot timpul. Dar niciodată nu mi s-a spus că sunt dornic să învăț. Eram pasionat. Eram entuziasmat. Îmi amintesc de o profesoară din liceu care era grozavă; îmi spunea că îi place că entuziasmul meu, dar că ar trebui să mai am răbdare încă cinci minute. M-a făcut să mă simt bine.” Hameed

Cum îmi pot da seama dacă cineva suferă de ADHD?

Prietenii și rudele pot observa semnele ADHD la o persoană cunoscută. Organizația Canadian ADHD Resource Alliance (CADDRA) a creat o listă utilă, cu simptome care ar putea indica dacă cineva cunoscut suferă de o afecțiune ADHD și nu beneficiază de sprijin:

  • Dificultăți în organizare. De exemplu, slaba gestionare a timpului, programări ratate, proiecte amânate și neterminate, în mod frecvent
  • Performanță haotică, la locul de muncă sau academică
  • Probleme cu controlarea furiei
  • Probleme în familie sau conjugale
  • Lipsa rutinei. De exemplu, tipare de somn nepotrivite
  • Probleme în gestionarea finanțelor
  • Comportamente care creează dependență precum consumul de droguri, cumpărături compulsive sau dependența de jocuri de noroc
  • Accidente frecvente cauzate fie de un comportament nechibzuit, fie din neatenție
  • Probleme în trafic, cum ar fi amenzi pentru depășirea vitezei, accidente grave sau suspendarea permisului
  • Nevoia de a reduce volumul de lucru sau dificultăți în finalizarea temelor sau proiectelor la școală
  • Stimă de sine scăzută sau o performanță slabă constantă.

Persoanele cu o rudă directă cu ADHD prezintă un risc mai mare să aibă, la rândul lor, ADHD.

„Valorific puterea creierului meu la fel de mult cum mă străduiesc să îi fac față. Este important pentru mine să obțin un echilibru. Mi-au trebuit câțiva ani, dar acum îmi pot recunoaște punctele forte datorită neurotipului meu. Nu voi fi redusă la o serie de deficite. Ceea ce mă face diferită este ceva ce îmi aparține doar MIE.” Clare

ADHD devine o tulburare tot mai frecventă?

În ultimii ani, organizațiile care oferă servicii pentru persoanele cu ADHD din Regatul Unit au raportat o creștere a numărului de recomandări pentru identificarea acestei tulburări. Explicațiile sunt numeroase, iar printre ele se numără:

  • un grad mai mare de conștientizare cu privire la ADHD în rândul publicului larg și al profesioniștilor din domeniul sănătății;
  • pandemia COVID-19, care a adus schimbări la nivelul mediilor de lucru și de învățământ. Este posibil ca toate acestea să facă mai evidente comportamentele ADHD.

Faptul că mai multe persoane sunt trimise să fie evaluate pentru ADHD este un lucru pozitiv, pentru că înseamnă că aceia care suferă, într-adevăr, de ADHD pot primi sprijinul de care au nevoie. Și cei care află că nu au ADHD, însă au nevoie de sprijin, pot primi ajutor.

 

Unele persoane declară în mod eronat că ADHD este o boală „la modă” sau „inventată”. De fapt, o tulburare asemănătoare ADHD a fost descrisă pentru prima dată de către un medic din secolul al XVIII-lea. Deși denumirea tulburării s-a schimbat de-a lungul timpului, au fost descrise manifestări pe care astăzi le recunoaștem ca ADHD.

 

Profesioniștii din domeniul sănătății și cercetătorii din întreaga lume sunt de acord că ADHD este un diagnostic valid. Există îndrumări clare care descriu modul de diagnosticare a ADHD și cum ar trebui evaluată, sprijinită și tratată această tulburare.

 

Când apare ADHD și cum se schimbă de-a lungul timpului?

 

În copilărie

 

ADHD începe să se manifeste de la o vârstă mică și este adesea o afecțiune observată pentru prima dată când persoana respectivă este la școală. Însă, este posibil ca unele persoane să nu aibă dificultăți până ajung la o vârstă adultă, sau ca dificultățile asociate acestei tulburări să nu fie observate până la o vârstă mai înaintată.

 

Deși persoanele cu ADHD prezintă o serie de simptome „tipice” frecvente, ADHD se poate manifesta diferit de la o persoană la alta. Felul în care se manifestă ADHD poate depinde de următoarele trăsături ale unei persoane:

 

  • mediul din care provine;
  • personalitate;
  • măsura în care s-a adaptat la mediul în care se află;
  • nivelul de sprijin și structura;
  • experiențe pozitive și negative trăite;
  • etapa vieții.

 

Hiperactivitatea și simptomele de impulsivitate tind să fie mai des întâlnite în copilărie și să nu reprezintă o provocare în timp, pentru unele persoane. Simptomele de neatenție tind să se transforme într-o problemă mai mare în perioada de adolescență și de maturitate.

 

Perioada de creștere

 

În mod normal, pe măsură ce oamenii se maturizează, se confruntă cu mai multe provocări și au parte de mai puțin sprijin. De exemplu, dacă o persoană locuiește acasă și primește sprijin, este posibil ca simptomele de ADHD pe care le manifestă să cauzeze probleme abia după ce această persoană se mută în altă locuință.

 

Adulții tineri cu ADHD se confruntă adesea cu provocări noi, precum:

 

  • dificultăți la serviciu sau la școală;
  • dificultăți în a locui singuri;
  • dificultăți în relații;
  • probleme financiare.

 

În perioada de maturitate

 

Este posibil ca provocările noi care apar de-a lungul vieții, precum a deveni părinte, să crească nivelul general de stres al unei persoane. Acest lucru poate însemna că simptomele de ADHD ale unei persoane pot cauza mai multe probleme pe măsură ce aceasta se maturizează.

 

Pe măsură ce nivelul general de solicitare și stres crește, persoanelor cu ADHD le va fi tot mai dificil să țină pasul. Când se întâmplă acest lucru, aceste persoane se pot simți copleșite și indispuse. Toate acestea pot fi evitate prin acordarea unui sprijin corespunzător. Veți găsi mai multe informații pe această temă în secțiunea despre sprijin din acest material.

 

„Medicul meu mi-a spus ieri... și mi-a dat o trimitere pentru a-mi confirma diagnosticul. Acum procesez ceea ce simt în legătură cu acest diagnostic. Am 38 de ani și nimeni nu și-a dat seama de acest lucru până acum. Nu aș putea exprima niciodată ce simt acum.” Rachael

Care sunt cauzele ADHD?

 

În cazul majorității persoanelor cu ADHD, această tulburare este cauzată de o combinație de factori genetici și legați de mediu.

 

  • Factori genetici – factorii genetici care conduc la apariția ADHD la o persoană sunt alcătuiți, mai degrabă, din mai multe diferențe genetice mici, și nu dintr-o singură genă.
  • Factori de mediu – factorii legați de mediu pot include aspecte precum:

 

  • probleme pentru făt în timpul sarcinii;
  • complicații la naștere;
  • expunerea la toxine;
  • deficiențe nutriționale;
  • leziuni cerebrale.

Studiile au arătat că factorii genetici și cei legați de mediu care au condus la ADHD sunt asociați și cu alte tulburări de sănătate mintală și fizică des întâlnite.

 

Persoanele cu ADHD sunt mai predispuse să sufere și de alte tulburări?

 

Studiile au arătat că unele tulburări de sănătate mintală sau fizică sunt mai frecvente la persoanele cu ADHD. Acestea includ:

 

  • anxietate;
  • depresie;
  • tulburare bipolară;

 

tulburări asociate consumului de substanțe;

 

  • obezitate;
  • tulburare alimentară;
  • alergii;
  • astm;
  • tulburări de somn;
  • diabet;
  • boli autoimune, cum ar fi artrită, psoriazis;
  • hipermobilitate articulară.

 

Cum pot beneficia de asistență dacă cred că am ADHD?

 

Dacă credeți că aveți ADHD și acest lucru are un impact negativ asupra vieții dumneavoastră, discutați cu medicul de familie, care vă va putea recomanda serviciile adecvate. De obicei, este vorba despre un serviciu pentru sănătatea mintală de la nivelul comunității sau de un serviciu specializat pe probleme de neurodezvoltare.

 

Din nefericire, știm că unele persoane întâmpină dificultăți când vine vorba despre recomandarea pentru o evaluare ADHD. Cauza poate fi lipsa cunoștințelor despre ADHD la adulți sau convingerea că problemele cu care se confruntă persoanele respective sunt provocate de altă afecțiune. De exemplu, unele persoane sunt diagnosticate cu o problemă de sănătate mintală precum anxietate, depresie sau tulburări legate de consumul de substanțe, deși acestea explică, de fapt, numai o parte a problemelor cu care se confruntă acestea. În astfel de cazuri, este posibil ca preexistența ADHD să fie omisă.

 

De asemenea, este cunoscut faptul că listele de așteptare pentru evaluare pot fi foarte lungi, ceea ce înseamnă că persoanele trebuie să aștepte mult timp până vor primi un diagnostic. Timpul de așteptare poate depinde de zona în care locuiți.

 

Cum se stabilește diagnosticul de ADHD?

 

Este posibil să ca dumneavoastră să fi completat deja un chestionar sau un test pentru a afla dacă suferiți de ADHD. Chestionarele pot contribui la procesul de evaluare, însă ADHD poate fi diagnosticată corect prin aplicarea următoarelor metode:

 

  • un interviu complex
  • o evaluare bazată pe o examinare

 

NICE (National Institute for Health and Care Excellence ‒ Institutul național pentru sănătate și excelența în îngrijire) a creat o serie de îndrumări pentru diagnosticarea ADHD. Indiferent de zona în care locuiți, evaluarea dumneavoastră trebuie să urmeze aceste îndrumări.

 

Un raport de evaluare complet ar trebui să includă, cel puțin, următoarele aspecte:

 

  • rolul, calificarea și experiența persoanei care vă evaluează
  • o discuție despre simptomele dumneavoastră asociate ADHD și măsura în care acestea îndeplinesc criteriile pentru stabilirea unui diagnostic. Aceasta se bazează, de obicei, pe instrumente și chestionare pentru o evaluare structurată
  • o evaluare completă a sănătății dumneavoastră mintale
  • detalii despre copilăria dumneavoastră, dezvoltare, nivelul de educație și capacitatea de a funcționa în diferite domenii ale vieții cotidiene
  • evaluarea oricăror probleme de sănătate fizică
  • informații despre dumneavoastră furnizate de alte persoane care vă cunosc, în special despre cum erați în copilărie, dacă este posibil.

 

Evaluări oferite de organizații private

 

În afară de serviciile oferite de NHS (Serviciul Național Medical), există numeroși alți furnizori privați care pot oferi evaluări pentru ADHD.

 

Dacă optați pentru o evaluare efectuată de alt furnizor, serviciile specializate ale NHS pentru evaluarea ADHD la adulți vor verifica dacă raportul dumneavoastră include toate detaliile de mai sus înainte să vă accepte solicitarea de a beneficia de serviciile NHS. Acest lucru este necesar întrucât persoanele care prescriu medicamente pentru tratarea ADHD trebuie să se asigure că dețin toate informațiile necesare pentru a le prescrie în siguranță și pentru afecțiunea pentru care sunt destinate.

 

Din acest motiv, înainte de a fi evaluat(ă) de un furnizor alternativ, trebuie să vă asigurați că evaluarea respectivă va fi acceptată de serviciul NHS local.

 

La ce ar trebui să mă aștept după ce aflu că am ADHD?

 

După ce ați primit diagnosticul de ADHD, este posibil să treceți printr-o perioadă de adaptare. Veți trăi diferite emoții, precum:

 

 

  • Ușurarea că ați primit o explicație pentru unele dintre dificultățile dumneavoastră și că ați aflat că nu sunteți singura persoană în această situație. De asemenea, este posibil să simțiți ușurarea că nu sunteți „leneș(ă)”, „reticent(ă)”, „dezordonat(ă)” sau orice alte etichete v-au fost puse în trecut.
  • Frustrarea că afecțiunea dumneavoastră nu a fost diagnosticată și tratată mai devreme. Este posibil să simțiți furie față de părinții dumneavoastră sau de cadrele didactice sau medicale care n-au observat simptomele mai devreme.
  • Întristare față de oportunitățile ratate și față de impactul pe care l-a avut tulburarea ADHD netratată asupra vieții dumneavoastră de până atunci, precum și asupra vieților celor cunoscuți.

Dacă ați fost diagnosticat(ă) cu ADHD, este posibil ca acest diagnostic să devină o parte importantă a propriei imagini despre sine. Poate fi dificil să găsiți un echilibru între:

 

  • a vă considera o persoană a cărei viață este afectată de ADHD în mai multe moduri;
  • a nu considera ADHD ca fiind cel mai important lucru în legătură cu dumneavoastră.

 

Pentru a obține acest echilibru, poate fi util să aveți o abordare axată pe soluții, care analizează aspectele dificile din viața dumneavoastră și ceea ce se poate face pentru a le ameliora.

 

„În acest moment, trăiesc un amalgam de emoții. Îmi doresc să-mi fi fost observate simptomele mai devreme. Am luat în considerare posibilitatea de a avea această afecțiune numai după ce am aflat despre experiențele trăite de alții, și nu bazându-mă pe un stereotip stigmatizat.” ‒ Rachael

După diagnosticare

 

Dacă ați primit diagnosticul de ADHD, persoana care v-a evaluat trebuie să discute cu dumneavoastră despre:

 

  • modul în care vă afectează ADHD;
  • care vă sunt obiectivele;
  • care sunt aspectele care v-au fost utile în trecut;
  • orice alte afecțiuni de care suferiți și măsura în care acestea ar putea afecta gestionarea ADHD.

 

De asemenea, această persoană trebuie să vă ofere informații despre serviciile sau resursele care vă pot fi utile.

 

Înainte de a începe tratamentul medical

 

Înainte de a începe tratamentul, persoana care v-a evaluat trebuie să discute cu dumneavoastră despre:

 

  • schimbările pe care trebuie să le faceți în mediul de acasă, de la serviciu și de la școală;
  • schimbări utile ale stilului de viață;
  • beneficiile și efectele secundare ale tratamentului;
  • preferințele dumneavoastră în ceea ce privește tratamentul;
  • orice îngrijorări pe care le aveți.

 

Ce fel de sprijin pot primi dacă am ADHD?

 

Lucrul care poate avea cel mai mare impact constă în a vă înconjura de persoane care înțeleg ce presupune ADHD și a vă afla în medii care vă valorifică la maxim potențialul. Ceea ce poate însemna să beneficiați de o serie de ajustări rezonabile la locul de muncă sau de serviciile unui terapeut ocupațional care să vă ajute să vă creați o rutină eficientă acasă.

 

Toate aceste aspecte sunt descrise în detaliu mai jos, însă nu uitați că schimbările în ceea ce privește mediul dumneavoastră pot fi o parte importantă a sprijinului de care beneficiați pentru gestionarea ADHD.

 

Este important să rețineți că nu există o soluție unică ce va face ca simptomele ADHD să dispară. Atunci când citiți aceste informații, poate fi util să vă gândiți la modul în care simptomele dumneavoastră vă afectează diferite domenii ale vieții.

 

„Deși ADHD poate fi o afecțiune extrem de dificil de gestionat, prin sprijinul care mi-a fost oferit, am reușit să înțeleg tendința mea de a deveni foarte captivat de activitățile care îmi plac și să folosesc acest lucru într-un mod constructiv.” James

Cum să înțelegeți tulburarea ADHD de care suferiți

 

Grupuri de sprijin reciproc

 

Grupurile de sprijin reciproc oferă servicii gratuite, sau cu costuri reduse, în care persoanele cu ADHD pot afla despre această tulburare și pot împărtăși experiențe, recomandări, strategii și sfaturi. De asemenea, sunt o bună ocazie pentru a socializa. Întâlnirile de grup se pot desfășura online sau fizic. Disponibilitatea și calitatea grupurilor de sprijin reciproc va varia, în funcție de zona în care locuiți.

 

Informații online

 

Poate fi util să aflați mai multe informații despre o afecțiune medicală; pe internet sunt disponibile multe informații despre ADHD. Însă, calitatea informațiilor online variază. Din nefericire, informațiile disponibile online pot fi incorecte, înșelătoare sau chiar false. La sfârșitul acestui material am inclus o serie de site-uri web utile.

 

Terapie ocupațională (TO)

 

Terapeuții ocupaționali pot lucra împreună cu persoanele cu ADHD pentru a le ajuta:

 

  • să-și organizeze mediul fizic și social;
  • să-și dezvolte abilități de gestionare eficientă a timpului;
  • să-și creeze planificări eficiente cu ajutorul cărora să le fie mai ușor să-și îndeplinească sarcinile de serviciu;
  • să-și dezvolte disciplina necesară pentru a se concentra pe activitățile planificate, fără a ceda lucrurilor care le distrag atenția, și să rămână, în același timp, flexibile la schimbări.

 

Obiectivul terapiei ocupaționale este de a ajuta beneficiarii acesteia să aibă un stil de viață cât mai independent și să participe la activități utile.

 

Este posibil să vi se recomande serviciile gratuite de terapie ocupațională oferite de NHS sau de serviciile de asistență socială. Acest lucru depinde de circumstanțele dumneavoastră. De asemenea, puteți alege să plătiți un terapeut ocupațional independent. Royal College of Occupational Therapists (Colegiul regal al terapeuților ocupaționali) pune la dispoziție o listă a terapeuților ocupaționali calificați și înregistrați.

 

„Dacă aș fi știut că persoanele cu ADHD încep multe lucruri și nu le termină... exact așa sunt și eu. Și dacă aș fi știut că eram așa din cauza ADHD, aș fi fost mai atent să nu acționez din impuls, fără să gândesc.” Hameed

Ocuparea unui loc de muncă și educația

 

Ajustări rezonabile

 

În baza Equality Act (Legea egalității) din 2010, angajatorii și instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar trebuie să facă o serie de ajustări rezonabile, pentru a se asigura că persoanele din grupurile protejate nu sunt puse într-un dezavantaj considerabil. Aceste grupuri protejate includ persoane cu dizabilități, din care face parte și tulburarea ADHD. Găsiți mai multe informații despre dizabilități și legea menționată pe site-ul web al guvernului.

 

Tipul de ajustări rezonabile de care va beneficia o persoană cu ADHD depinde de:

 

  • cât de puternic o afectează această tulburare;
  • aspecte practice;
  • dimensiunea organizației;
  • disponibilitatea resurselor financiare și de alt tip;
  • măsura în care ajustarea respectivă ar elimina dezavantajul cu care vă confruntați.

 

Mai jos sunt câteva exemple de ajustări rezonabile:

 

  • punerea la dispoziție a unui birou într-o zonă sau încăpere mai puțin zgomotoasă;
  • furnizarea de instrucțiuni în scris și orale;
  • delegarea activității când este cazul;
  • oferirea de sprijin la structurarea sarcinilor.

 

Găsiți mai multe exemple pe site-ul Association of Graduate Careers Advisory Service (Asociația serviciilor de consiliere în carieră).

 

Accesul la locul de muncă

 

Accesul la locul de muncă este un serviciu furnizat de Departamentul pentru muncă și pensii. Acesta le poate oferi persoanelor cu dizabilități sprijin concret și financiar. Serviciul este disponibil persoanelor care dețin un loc de muncă, liber profesioniștilor sau celor care caută un loc de muncă.

 

Acesta este disponibil numai persoanelor care au nevoie de sprijin sau de modificări dincolo de ajustările rezonabile pe care angajatorii sunt obligați de lege să le asigure. De exemplu, serviciul Acces la locul de muncă poate contribui la plata unui consilier pentru ocuparea forței de muncă sau pentru furnizarea de instruire suplimentară.

 

Mai multe informații despre eligibilitate și procesul de înscriere sunt disponibile pe site-ul web al Guvernului Regatului Unit.

 

Consiliere psihologică

 

Unele tipuri de consiliere psihologică vă pot ajuta să gestionați simptomele tulburării ADHD. Acestea includ:

 

 

Puteți găsi mai multe informații despre terapiile care pot fi utile pentru gestionarea ADHD pe site-ul web al NHS.

 

Dacă sunteți în căutarea unui terapeut, aflați dacă acesta are cunoștințe despre ADHD sau dacă este dispus să dobândească astfel de cunoștințe. Acest lucru vă va ajuta să beneficiați de o îngrijire eficientă și benefică. De asemenea, acest aspect este important pentru că unele dintre provocările care sunt asociate cu ADHD v-ar putea afecta terapia. De exemplu, faptul că uitați des anumite lucruri ar putea însemna că uitați, sau întârziați, să mergeți la o programare sau este posibil să vă fie dificil să îndepliniți sarcinile stabilite în afara programărilor.

 

Accesați site-ul web al NHS pentru a găsi locații care oferă servicii de terapie prin vorbire în apropierea dumneavoastră.

 

terapie cognitiv comportamentală (TCC).

 

Terapia cognitiv comportamentală este un program structurat de terapie care ajută persoanele să identifice tipare de gândire ineficiente și să dezvolte tehnici prin care le pot schimba.

 

Dacă ați fost diagnosticat(ă) cu ADHD, TCC vă poate ajuta să:

 

  • dobândiți abilități organizaționale și de gestionare a timpului;
  • vă reglați și controlați emoțiile;
  • vă dezvoltați empatia și înțelegerea punctelor de vedere ale celorlalți;
  • găsiți strategii pentru îmbunătățirea atenției și gestionarea impulsivității.

 

În ADHD, TCC este mai eficientă când are loc în paralel cu administrarea unui tratament medicamentos.

 

Îndrumare și mentorat

 

Îndrumătorii sau mentorii vă pot ajuta să vă dezvoltați deprinderi pentru viața de zi cu zi, cum ar fi abilități de gestionare a timpului, și să faceți modificările necesare în mediul dumneavoastră. Există îndrumători specializați în a le oferi sprijin persoanelor cu ADHD.

 

Este important să vă amintiți, însă, că îndrumarea și mentoratul sunt activități desfășurat de liber profesioniști, fără un cadru legal de reglementare. Serviciile de îndrumare și mentorat variază în ceea ce privește calitatea și experiența celor care le furnizează. ADHD Europe oferă o listă de întrebări care vă pot ajuta să alegeți îndrumătorul potrivit.

 

Tratament medicamentos

 

Dacă ați făcut o serie de modificări în mediul în care trăiți, dar încă vă confruntați cu dificultăți, este posibil ca un tratament medicamentos să vă fie de ajutor.

 

Înainte de a începe să luați medicamente, persoana care vă tratează trebuie să vă evalueze sănătatea mintală și fizică. Aceasta trebuie să vă informeze cu privire la riscurile asociate administrării de medicamente stimulante, în cazul în care aveți și alte afecțiuni medicale, și să vă ajute să vă monitorizați pentru a depista apariția oricăror efecte secundare. După ce ați început să luați un tratament bazat pe medicamente care funcționează, ar trebui să fiți examinat(ă) cel puțin o dată pe an.

 

Există mai multe medicamente disponibile pentru tratarea ADHD. Acestea se împart în două categorii:

 

Medicamente stimulante:

 

  • metilfenidat;
  • dexamfetamină.

 

Medicamentele stimulante sporesc disponibilitatea neurotransmițătorilor dopamină și noradrenalină în zone ale creierului care ajută la controlarea atenției și a comportamentului. Există dovezi solide în favoarea utilizării stimulentelor pentru tratarea ADHD, acestea fiind considerate eficiente, sigure și bine tolerate de către majoritatea oamenilor. În mod normal, vă veți da seama destul de repede dacă acestea vă sunt utile sau nu.

 

Doza de medicament administrată trebuie crescută gradual pentru a reduce efectele secundare și pentru a determina doza potrivită pentru dumneavoastră. Majoritatea persoanelor obțin beneficii evidente de la primul medicament încercat. Însă, alții vor trebui să încerce diferite medicamente pentru a obține cele mai bune rezultate.

 

Mulți se întreabă de ce medicamentele stimulante sunt utilizate pentru a trata o afecțiune care provoacă hiperactivitate. Aceste medicamente întăresc o parte a creierului care contribuie la controlarea acelor zone ale creierului care determină hiperactivitatea.

 

Medicamente non-stimulante:

 

  • atomoxetina;
  • guanfacina.

 

Medicamentele non-stimulante cresc disponibilitatea noradrenalinei sau îi simulează efectele. Acestea tind să aibă nevoie de mai mult timp până să înceapă să-și facă efectul, comparativ cu medicamentele stimulante. În general, astfel de medicamente sunt prescrise atunci când medicamentele stimulante nu au funcționat sau vă este greu să le luați.

 

Majoritatea persoanelor cu ADHD care iau medicamente consideră că acestea sunt foarte utile, însă sunt și persoane care aleg să nu primească tratament sau care nu pot beneficia de unul. Toate medicamentele au efecte secundare, iar acestea sunt mai vizibile pentru unele persoane.

 

Medicamente fără prescripție

 

Unele persoane cumpără medicamente pentru tratarea ADHD care nu sunt eliberate pe bază de prescripție. Este posibil ca acestea să apeleze la astfel de medicamente pentru că suspectează că au ADHD, dar nu vor sau nu pot obține o evaluare. Alte motive pentru administrarea de medicamente ADHD fără prescripție includ:

 

  • îmbunătățirea performanței academice sau profesionale;
  • pentru a merge la petreceri și a socializa;
  • pentru a reduce greutatea.

 

Însă, poate fi periculos să cumpărați medicamente pentru tratarea tulburării ADHD din mediul online sau care nu necesită prescripție, din următoarele motive:

 

  • este posibil să nu primiți medicamentul dorit;
  • nu veți beneficia de asistența unui medic pentru a afla dacă acel medicament funcționează sau dacă îl utilizați corect;
  • nu veți putea fi monitorizat(ă) corespunzător.

 

Nu există dovezi concludente care să arate că administrarea de medicamente pentru tratarea ADHD îmbunătățește performanța celor care nu au ADHD.

 

„Există o piață neagră pe internet unde se vând tot felul de lucruri, dar aceasta nu este reglementată și nu știi exact ce primești, iar acest lucru este riscant.” James

Ce pot face pentru a avea grijă de mine?

 

Sunt mai multe lucruri pe care persoanele cu ADHD le pot face pentru a avea grijă de sănătatea și bunăstarea lor.

 

1. Spuneți-le celor din jurul dumneavoastră cum vă pot ajuta

 

Ca în cazul oricărei afecțiuni medicale, cei din jur vor să ajute, dar de multe ori nu știu cum și, astfel, ajung să ofere sfaturi nefolositoare. Spuneți-le celor care fac parte din viața dumneavoastră despre lucrurile pe care le fac și care nu vi se par utile.

 

2. Încercați să faceți mișcare regulat

 

Exercițiile fizice regulate sunt benefice tuturor. S-a demonstrat că, în cazul persoanelor cu ADHD, acestea reduc semnificativ simptomele asociate anxietății și depresiei, care pot agrava simptomele ADHD. Nu este dovedit faptul că mișcarea are un impact pozitiv asupra simptomelor de hiperactivitate, impulsivitate sau neatenție.

 

3. Asigurați-vă că dormiți suficient

 

Simptomele de ADHD pot fi agravate de lipsa de odihnă. Deși crearea unor obiceiuri sănătoase de somn poate prezenta provocări, există lucruri pe care le puteți încerca:

 

  • Stabiliți și mențineți o rutină relaxantă înainte de culcare, cum ar fi să faceți o baie, să ascultați muzică
  • Mergeți la culcare și treziți-vă la aceeași oră în fiecare zi, inclusiv în weekenduri
  • Evitați să petreceți timp în fața ecranului cu cel puțin o oră înainte de culcare
  • Nu consumați zahăr, cafeină sau alcool cu câteva ore înainte de ora de culcare
  • Faceți mișcare în timpul zilei
  • Asigurați-vă că în dormitor este întuneric și liniște. Dacă este posibil, lăsați o fereastră deschisă pentru a intra aer curat

4. Propuneți-vă să aveți un regim alimentar regulat și echilibrat

 

Un studiu cuprinzător a demonstrat că există o legătură între simptomele de neatenție și obiceiurile alimentare nesănătoase, cum ar fi consumul de alimente cu conținut mare de zahăr adăugat. Un regim alimentar nesănătos are un impact negativ asupra sănătății fizice și posibil chiar și asupra dispoziției, făcând dificilă gestionarea simptomelor ADHD.

 

5. Capacitatea de a conduce vehicule

 

Legea vă obligă să informați instituția care se ocupă cu acordarea permiselor de conducere (Driver and Vehicle Licensing Agency ‒ DVLA) cu privire la orice afecțiune care vă poate afecta capacitatea de a conduce vehicule în siguranță.

 

Discutați cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteți sigur(ă) dacă afecțiunea dumneavoastră sau medicamentele pentru tratarea ADHD vă afectează capacitatea de a conduce vehicule. Dacă afecțiunea dumneavoastră vă afectează capacitatea de a conduce vehicule și omiteți să informați DVLA, sunteți pasibil(ă) de o amendă de până la 1.000 de lire sterline. Dacă sunteți implicat(ă) într-un accident, puteți fi pus(ă) sub urmărire penală.

 

Puteți afla mai multe informații pe această temă accesând site-ul web al DVLA.

 

Cum pot sprijini pe cineva despre care știu că suferă de ADHD?

 

În cazul în care cunoașteți o persoană care suferă de ADHD, sunt mai multe lucruri pe care le puteți face pentru a face viața mai ușoară atât ei, cât și dumneavoastră.

 

1. Aflați informații despre această afecțiune

 

Doar pentru că știți o persoană cu ADHD, nu înseamnă că toți cei care suferă de ADHD sunt la fel. Aflați mai multe informații despre ADHD pentru a înțelege mai bine această tulburare. De asemenea, prin acest lucru îi veți arăta persoanei respective că vă pasă de ea.

 

Este o afecțiune epuizantă, schimbătoare și exasperantă care se manifestă de mai multe ori pe zi. Poate afecta orice aspect al vieții tale și multe dintre trăiri sunt ascunse, în special când este vorba despre încărcarea psihică a femeilor care trebuie să facă față îndatoririlor casnice, profesionale și familiale. Nu știe nimeni cât de greu este.” Margaret

 

2. Înscrieți-vă într-un grup de sprijin reciproc

 

Unele grupuri de sprijin reciproc pentru adulții cu ADHD desfășoară sesiuni separate dedicate partenerilor și soților/soțiilor sau le permit acestora să participe la sesiuni alături de cei care au ADHD. Întrebați organizatorul grupului înainte de a participa pentru prima dată. Puteți afla multe informații pe internet despre un anumit grup de sprijin reciproc.

 

3. Discutați cu persoana pe care o cunoașteți

 

Întrebați persoana pe care o cunoașteți dacă puteți face ceva pentru a o ajuta. Dacă nu-i vine nimic în minte în momentul respectiv, îi puteți spune că îi stați la dispoziție dacă va avea nevoie în viitor de cineva cu care să vorbească.

 

4. Evitați stigmatizarea

 

Există numeroase concepții greșite despre ADHD și persoanele care suferă de această afecțiune. Dacă doriți să ajutați, informați-vă și oferiți-le și celorlalți informații despre ce presupune ADHD.

 

5. Gestionați-vă propriile frustrări

 

Dacă simțiți că felul în care se comportă persoana pe care o cunoașteți vă enervează sau vă frustrează, discutați despre acest lucru cu cineva în care aveți încredere. Dacă există aspecte despre care doriți să discutați, încercați să explicați clar care este problema și ce credeți că ar putea ajuta la rezolvarea ei. Sunt lucruri pe care ambii le puteți face pentru a contribui la rezolvarea problemei.

 

„Uneori când discutăm despre dizabilități, presupunem că este vorba despre ceva vizibil. Însă, ADHD nu este ceva vizibil, iar oamenii pun simptomele acesteia pe seama personalității tale.” Hameed

Informații și asistență suplimentară

 

Îndrumările NICE privind ADHD

 

Aceste îndrumări se referă la recunoașterea, diagnosticarea și gestionarea ADHD la copii, tineri și adulți. Ele își propun să îmbunătățească recunoașterea și diagnosticarea, precum și calitatea îngrijirii și asistenței pentru persoanele cu ADHD.

 

 

Informații despre ADHD

 

 

Organizații caritabile ADHD

 

Mai jos am inclus detalii despre o serie de organizații caritabile care lucrează cu și pentru persoanele cu ADHD:

 

 

Grupuri de sprijin reciproc

 

  • Asistență | ADHD UK – ADHD UK organizează grupuri de sprijin reciproc, sesiuni de informare și sesiuni de întrebări și răspunsuri.
  • Întâlnirile grupurilor de sprijin ADHD - ADHD Aware - ADHD Aware organizează ședințe ale grupului de sprijin reciproc pentru a asigura un spațiu sigur. Aceste grupuri sunt dedicate persoanelor cu ADHD și prietenilor și familiilor lor.

 

Informații despre bunăstare

 

 

Mulțumiri

 

Acest material informativ a fost elaborat de Consiliul editorial de implicare publică (PEEB) al Colegiului Regal al Psihiatrilor (Royal College of Psychiatrists). Acesta reflectă cele mai bune informații disponibile la momentul redactării.

 

Autori specializați: Dr. Dietmar Hank și Dr. Kate Franklin

 

Le mulțumim celor care trăiesc cu ADHD și care au contribuit la dezvoltarea acestei resurse și au fost de acord să-și împărtășească experiențele, introduse în acest material sub formă de citate.

 

Îi mulțumim în special lui Susan Dunn Morua, fondatoare și facilitator al grupului de sprijin pentru adulții cu ADHD din Bristol.

 

Lista completă de referințe este disponibilă la cerere.

This translation was produced by CLEAR Global (Jan 2024)

 

Read more to receive further information regarding a career in psychiatry