Anxietatea și tulburarea de anxietate generalizată (TAG)

Acest material informativ este destinat persoanelor care se confruntă cu stări de anxietate sau care au fost diagnosticate cu tulburare de anxietate generalizată (TAG).

Informațiile de aici vă prezintă modalitățile prin care vă puteți ajuta pe dumneavoastră înșivă și prin care puteți obține ajutor profesionist. De asemenea, acestea le sunt utile și persoanelor care cunosc o persoană care se confruntă cu anxietatea, sau care îi oferă sprijin unei astfel de persoane.

Ce este anxietatea?

Anxietatea este un termen pe care îl folosim pentru a descrie acel sentiment neplăcut pe care îl avem atunci când ne aflăm în situații dificile sau stresante, sau atunci când ne confruntăm cu o problemă. Nu este o afecțiune psihică în sine.

Mulți dintre noi ne confruntăm cu anxietatea la un moment dat în viață, din diverse motive. Ea poate reprezenta o reacție normală și de obicei dispare în timp, atunci când situația se schimbă, sau atunci când ieșiți din situația care vă provoacă anxietate.

Când devine anxietatea o problemă?

Anxietatea poate deveni o problemă atunci când:

• este foarte puternică
• simțiți anxietate mereu sau foarte des
• nu există motive evidente care să vă facă să simțiți anxietate
• vă afectează în mod negativ viața cotidiană

Când se întâmplă acest lucru, anxietatea vă poate face să nu vă simțiți în largul dumneavoastră, vă poate împiedica să faceți ce vă doriți și vă reduce capacitatea de a vă bucura de viață.

Cum se simte anxietatea?

Anxietatea poate cauza stări diferite, atât psihic cât și fizic, inclusiv:

La nivel psihic

• îngrijorare constantă
• oboseală sau somn neregulat
• incapacitatea de a vă concentra
• iritabilitate sau depresie
• agitație sau încordare
• senzația de a fi copleșit(ă)
• teama că s-ar putea întâmpla ceva îngrozitor.

La nivel fizic

• bătăi rapide sau neregulate ale inimii (palpitații)
• transpirație
• gură uscată
• mușchi încordați și durere
• dureri de cap
• tremurat/ frisoane
• amorțeală sau furnicături la degetele de la mâini, la degetele de la picioare sau în buze
• respirație rapidă
• amețeală sau leșin
• probleme cu stomacul, precum: indigestie, crampe sau stare de rău
• nevoia de a merge foarte des la toaletă
• anxietate legată de aceste senzații fizice.

Uneori, persoanele care au anxietate se tem că aceste senzații sunt semne ale unei boli fizice. Ceea ce le poate agrava anxietatea.

Anxietatea îndelungată poate cauza depresie. Unele persoane cu anxietate pot suferi în același timp și de depresie.

Care sunt cauzele anxietății?

Anxietatea are foarte multe cauze, printre care:

• evenimente cotidiene, cum ar fi primirea unui e-mail stresant la serviciu sau interacțiunea cu un client dificil
• evenimente majore, cum ar fi divorțul, boala sau vestea despre decesul cuiva.

Uneori simțim anxietate chiar și atunci când se întâmplă ceva pozitiv. De exemplu, atunci când mergem la o întâlnire romantică sau la un interviu de angajare. Acestea nu sunt lucruri negative, însă ele pot genera în corpurile noastre efectele fizice și psihice ale anxietății.

De ce apare anxietatea?

Deși poate fi neplăcută, anxietatea poate ajuta în anumite circumstanțe și pe durate de timp limitate:

• la nivel psihologic – În situații dificile, anxietatea ne arată că ceva nu este în regulă și ne menține în alertă pentru a putea reacționa în mod corespunzător.
• la nivel fizic – Senzațiile fizice provocate ne pot ajuta corpul să fugă de pericol sau să ne protejeze. Acest lucru se numește reacția „luptă sau fugi”.

Ce este tulburarea de anxietate generalizată?

Tulburarea de anxietate generalizată (TAG) este un tip de anxietate. Există multe tipuri de anxietate care nu sunt explicate aici, precum: tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) sau tulburarea de panică.

Dacă aveți tulburare de anxietate generalizată:

• veți avea foarte multe îngrijorări în același timp
• veți avea îngrijorări exagerate, mult mai mari decât proporția situației în care vă aflați
• vă va fi greu să vă controlați aceste îngrijorări.

Tulburarea de anxietate generalizată este destul de frecventă și, în Regatul Unit, afectează una din 25 de persoane. 

Care sunt cauzele tulburării de anxietate generalizată?

Tulburarea de anxietate generalizată nu are doar o singură cauză. Factorul genetic, mediul social și experiențele de viață au toate un rol în dezvoltarea acesteia, și interacționează între ele.

Dacă aveți o rudă apropiată cu tulburare de anxietate generalizată, sunteți de la patru până la șase ori mai predispus(ă) să dezvoltați o tulburare de anxietate. Cu toate acestea, nu numai o singură genă cauzează tulburări de anxietate. Ci mai multe gene, fiecare având un mic efect, interacționează pentru a crește riscul.

Când ar trebui să cer ajutor?

Dacă anxietatea are un impact negativ asupra vieții dumneavoastră, sau credeți că este posibil să suferiți de tulburare de anxietate generalizată, cu cât mai repede cereți ajutor, cu atât mai repede puteți începe să vă îmbunătățiți starea.

Există multe motive pentru care persoanele amână să ceară ajutor și este normal să aveți gânduri precum cele de mai jos, chiar dacă nu sunt adevărate:

• „Pur și simplu așa sunt eu, ar trebui să mă descurc singur(ă).” – Nimeni nu ar trebui să se confrunte pe cont propriu cu acest lucru, toată lumea merită sprijin. Încercați să aveți compasiune și să fiți blând(ă) cu dumneavoastră înșivă, exact cum ați face cu cineva la care țineți.
• „Am alte lucruri mai importante la care să mă concentrez.” – Multor persoane le este greu să acorde prioritate sănătății lor mintale. Acest lucru poate fi greu de realizat în special dacă au responsabilități importante în cadrul familiei sau al comunității, sau dacă au alte dificultăți venite din exterior. Cu toate acestea, nu veți putea continua să faceți acele lucruri importante pentru dumnevoastră dacă nu sunteți în formă. Ajutându-vă mai întâi pe dumneavoastră îi veți putea ajuta pe ceilalți.
• „Îmi e teamă de ceea ce vor gândi oamenii despre mine dacă cer ajutor.” – Veți fi surprins(ă) de cât de multe persoane vor înțelege prin ceea ce treceți, deoarece este posibil ca și ele să fi trecut prin aceleași experiențe. Încercați să îi ascultați pe cei din jurul dumneavoastră care vă înțeleg și vă susțin în a solicita ajutor.

Cum mă pot ajuta singur(ă)?

Dacă vă luptați cu anxietatea sau aveți o tulburare de anxietate generalizată, există o mulțime de posibilități de ajutor disponibile. De multe ori, starea de anxietate se poate îmbunătăți dacă luați măsuri să vă ajutați singur(ă):

• Vorbiți despre acest lucru – Dacă sentimentul de anxietate a apărut din cauza unui anumit lucru care vi s-a întâmplat, de exemplu destrămarea unei relații, îmbolnăvirea unui copil sau pierderea locului de muncă, simplul fapt de a vorbi despre acest lucru vă poate ajuta. Vorbiți cu o persoană pe care o respectați, în care aveți încredere și care știe să asculte. Aceasta ar putea fi un prieten apropiat, medicul de familie, un lider religios sau orice altă persoană căreia simțiți că îi puteți cere ajutorul.
• Instrumente de auto-ajutor – Există anumite instrumente de auto-ajutor (dezvoltare personală) pe care le puteți folosi pentru a vă îmbunătăți sănătatea mintală. Acestea includ lucruri precum: aplicațiile de meditație sau mindfulness (conștientizare), sau cărți ori aplicații care vă învață să aplicați terapia cognitiv-comportamentală (TCC) asupra propriei persoane. Puteți afla mai multe despre terapia cognitiv-comportamentală mai jos, în secțiunea despre consilieri psihologice.
• Grupuri de auto-ajutor – Întrebați la cabinetul doctorului de familie despre grupurile de auto-ajutor, unde vă puteți întâlni cu persoane care se confruntă cu aceleași probleme ca dumneavoastră. Pe lângă faptul că veți avea oportunitatea de a vorbi despre anxietate, veți putea afla de la alții cum își gestionează ei anxietatea. Unele grupuri se concentrează asupra unor anxietăți și fobii specifice. Întrebați-vă doctorul de familie care grup v-ar putea fi de folos dumneavoastră.
• Sprijin reciproc – Sprijinul reciproc se referă la faptul că puteți întâlni alte persoane care trec prin experiențe similare într-un mediu sigur și înțelegător. Aflați mai multe despre cum să găsiți sprijin reciproc.

Ați putea să găsiți un grup de auto-ajutor sau de sprijin reciproc printr-o organizație caritabilă. De exemplu, organizația caritabilă Mind care promovează sănătatea mintală ar putea oferi servicii locale prin care să organizeze diferite grupuri, în funcție de cine sunteți și de ce fel de ajutor aveți nevoie.

Cum pot accesa ajutor profesional?

Dacă ați încercat să vă ajutați singur(ă) și nu ați reușit, se poate să aveți nevoie de mai mult ajutor. Tratamentul oferit va depinde de circumstanțele personale, iar cele ce urmează sunt câteva din tratamentele care v-ar putea fi oferite dacă aveți o tulburare de anxietate generalizată.

Consiliere psihologică

Consilierea psihologică, sau „terapia prin vorbire” se referă la faptul că puteți vorbi cu un terapeut despre problemele de care suferiți.

Se folosesc diferite modalități pentru a trata diversele afecțiuni de sănătate mintală. Următoarele două abordări sunt recomandate pentru tulburarea de anxietate generalizată:

Terapie cognitiv-comportamentală (TCC)

Terapia cognitiv-comportamentală este o terapie prin vorbire care vă ajută să învățați cum să gândiți și să reacționați într-un alt fel la situațiile cotidiene. Vă ajută să vă îmbunătățiți starea de spirit prin faptul că vă învață să observați legătura dintre gândurile, acțiunile și sentimentele dumneavoastră.

Dacă aveți tulburare de anxietate generalizată, terapia cognitiv-comportamentală vă poate ajuta să vă învingeți fricile și să vă gestionați anxietatea. Terapia cognitiv-comportamentală poate fi o terapie individuală sau de grup. Puteți participa la terapia cognitiv-comportamentală în persoană sau online; se desfășoară, de obicei, o dată pe săptămână timp de câteva săptămâni sau luni.

Puteți afla mai multe despre terapia cognitiv-comportamentală citindu-ne broșura informativă despre terapia cognitiv-comportamentală.

Terapia de relaxare aplicată

Terapia de relaxare aplicată vă ajută să vă relaxați corpul în situațiile în care ați simți, de obicei, anxietate. Un terapeut calificat va lucra cu dumneavoastră în sesiuni de o oră pe săptămână timp de câteva luni și vă va învăța cum să vă relaxați corpul.

În urma acestei terapii, veți putea folosi tehnica de relaxare aplicată în situații cotidiene ori de câte ori simți anxietate.

Tratament medicamentos

Dacă tratamentele psihologice nu v-au ajutat, sau ați preferat să nu le urmați, vi s-ar putea oferi un tratament medicamentos.

Doctorul v-ar putea prescrie o combinație de tratament medicamentos și terapie prin vorbire. Motivul pentru acest lucru este că aceste tratamente ar putea fi mult mai eficiente pentru anumite persoane dacă sunt urmate în același timp, decât dacă ar lua doar tratament medicamentos sau ar face doar terapie prin vorbire.

Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)

Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sunt un tip de antidepresive. Deși inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei sunt considerați antidepresive, se pot utiliza și în tratamentul tulburării de anxietate generalizată.

Se crede că aceștia cresc nivelul de serotonină din creier. Se știe că serotonina are o influență pozitivă asupra stării de spirit, emoțiilor și somnului. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei au mai puține reacții adverse decât alte antidepresive.

Inhibitori ai recaptării de serotonină și noradrenalină (IRSN)

Dacă inhibitorii ISRS nu vă ajută, vi se poate prescrie un inhibitor al recaptării de serotonină și noradrenalină (IRSN). Aceștia sunt un alt tip de antidepresive, similare cu ISRS, dar acționează într-un mod diferit.

De obicei, antidepresivele încep să-și facă efectul cam la 2-8 săptămâni de la începerea tratamentului, și trebuie luate în mod regulat pentru a fi eficiente. Ca oricare medicament, antidepresivele pot avea reacții adverse, despre care ar trebui să discutați cu medicul de familie. Puteți afla mai multe informații din broșura noastră despre antidepresive.

Pregabalina

Dacă în cazul dumneavoastră nu funcționează nici ISRS nici IRSN, vi se poate prescrie pregabalină, medicament care se mai folosește și la tratarea convulsiilor și durerilor. S-a dovedit că ajută persoanele care suferă de anxietate.

Pregabalina creează dependență. Dacă simțiți că deveniți dependent(ă) de pregabalină sau dacă ați luat o doză mai mare decât cea prescrisă, contactați-vă de îndată medicul de familie.

Alte tratamente

Benzodiazepine

Benzodiazepinele sunt un tip de calmante. Acestea vă pot fi prescrise pentru o perioadă scurtă de timp dacă aveți dificultăți în a face față anxietății și dacă simțiți că ați scăpat-o de sub control. Benzodiazepinele pot crea dependență dacă sunt luate pe termen lung. Dacă simțiți că deveniți dependent(ă) de benzodiazepine, adresați-vă imediat medicului dumneavoastră.

Beta-blocante

Rareori, vă pot fi prescrise beta-blocante, medicamente care acționează prin încetinirea ritmului inimii. Acest lucru vă poate ajuta prin oprirea simptomelor anxietății de la nivel fizic.

Remedii pe bază de plante medicinale

Unele persoane consideră că remediile pe bază de plante medicinale le sunt de folos în a face față anxietății. Cu toate acestea, nu există dovezi solide conform cărora acestea ar funcționa. Ar trebui să vă adresați medicului dumneavoastră înainte de folosirea oricăror medicamente alternative, deoarece acestea pot cauza probleme grave atunci când sunt luate împreună cu alte medicamente.

Puteți afla mai multe detalii despre acestea consultând resursele noastre informative privind medicamentele și tratamentele fizice complementare și alternative.

Cum pot să-mi dau seama dacă cineva se confruntă cu anxietate?

Majoritatea persoanelor suferă de anxietate uneori, fără ca acest lucru să devină o problemă. Iată câteva lucruri cărora ar trebui să le acordați atenție atunci când credeți că o persoană apropiată dumneavoastră ar putea suferi de nivele mai ridicate de anxietate decât de obicei:

• Persoana poate părea că este îngrijorată în legătură cu unul sau mai multe lucruri, într-o asemenea măsură încât îngrijorarea nu pare rațională.
• Persoana evită situații sau medii pe care nu le evita în trecut. De exemplu: mersul la petreceri, luarea cinei în oraș sau ieșirile în locuri aglomerate.
• Persoana se plânge de simptome fizice precum: dureri de cap, dureri de stomac sau oboseală.
• Persoana pare supărată, furioasă sau frustrată fără un motiv evident.
• Persoana își anulează planurile, sau nu face lucrurile pe care le spune că le va face.
• Persoana pare distrasă sau incapabilă să asculte atunci când vorbiți cu ea.

Persoane diferite suferă și manifestă anxietatea în moduri diferite, în funcție de experiențele lor de viață, de mediul cultural sau religios, și de limba lor maternă. Ceea ce înseamnă că anxietatea unei persoane ar putea să nu vă fie evidentă de la bun început.

Cum pot ajuta pe cineva care se confruntă cu anxietate?

Oferirea de sprijin unei persoane care suferă de anxietate poate fi o provocare, mai ales dacă dumneavoastră nu sunteți o persoană anxioasă. Iată câteva lucruri pe care le puteți face pentru a o ajuta:

• Ascultați – Poate fi de mare ajutor să fiți alături de persoana care se confruntă cu anxietate și să o ascultați. Uneori, chiar și simpla împărtășire a sentimentelor de anxietate unei alte persoane o poate ajuta la ameliorarea anxietății.
• Aveți răbdare – Încercați să aveți răbdare dacă persoana pe care o cunoașteți are dificultăți în a respecta planurile pe care le-ați stabilit, dacă pare irascibilă sau distrasă. Este important să nu luați personal acest lucru.
• Luați persoana în serios – Chiar dacă persoana este anxioasă în legătură cu lucruri care nu par raționale pentru dumneavoastră, modul în care se simte este foarte real pentru ea. Nu trebuie să-i încurajați gândurile anxioase, dar puteți să o asigurați de faptul că sentimentele ei sunt valide și că merită sprijin.

Dacă știți o persoană care se confruntă cu anxietate, încurajați-o să ceară ajutor, indiferent dacă acest lucru înseamnă să se ajute de una singură, sau să primească ajutor din partea cuiva specializat.

Organizația caritabilă Anxiety UK are sfaturi folositoare pentru sprijinirea unei persoane care suferă de anxietate.

Informații și asistență suplimentară

Iată câteva surse folositoare de informații și sprijin dacă dumneavoastră sau o persoană pe care o cunoașteți suferă de anxietate sau tulburare de anxietate generalizată (TAG).

Informații și sprijin în ceea ce privește anxietatea

• NHS: Anxiety and panic attacks(Anxietatea și atacurile de panică) – Această secțiune a site-ului NHS (Serviciul Național Medical) oferă o gamă largă de informații privind anxietatea.
• NHS: Every Mind Matters, Information on anxiety (Fiecare Minte Contează, informații în ceea ce privește anxietatea) – Aceste informații furnizate de NHS oferă atât sfaturi despre cum puteți face față anxietății, cât și o strategie gratuită pentru a vă ajuta să vă confruntați cu stresul și anxietatea.
• Anxiety UK: Information on anxiety (Informații în ceea ce privește anxietatea) – Această pagină furnizată de organizația caritabilă Anxiety UK explică ce este anxietatea și conține un videoclip care oferă sfaturi practice pentru a vă ajuta să vă confruntați cu aceasta.
• Mind: Anxiety and panic attacks (Anxietatea și atacurile de panică) – Aceste informații furnizate de organizația caritabilă pentru sănătate mintală Mind prezintă tulburările de anxietate în general, și includ informații despre tulburarea de anxietate generalizată.
• Mental Health Foundation: Anxiety (Anxietatea) – Aceste informații furnizate de Fundația pentru Sănătate Mintală prezintă anxietatea și tulburările de anxietate.

Informații și asistență suplimentară în ceea ce privește tulburarea de anxietate generalizată

• NHS: Generalised anxiety disorder in adults information (Informații privind tulburarea de anxietate generalizată la adulți) Această prezentare generală explică ce este tulburarea de anxietate generalizată și cum se poate obține ajutor.
• Anxiety UK: Information on Generalised Anxiety Disorder  (Informații privind tulburarea de anxietate generalizată) – Organizația caritabilă Anxiety UK oferă informații atât despre tulburarea de anxietate generalizată, cât și o fișă cu informații gratuită, pe care o puteți descărca.
• Generalised anxiety disorder and panic disorder in adults: management (Tulburarea de anxietate generalizată și atacul de panică la adulți: gestionare) – Aceste informații furnizate de către Institutul Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijire (National Institute for Health and Care Excellence - NICE) explică la ce fel de îngrijire puteți să vă așteptați în cazul în care suferiți de tulburarea de anxietate generalizată.

Mulțumiri

Acest material informativ a fost elaborat de Consiliul editorial de implicare publică (PEEB) al Colegiului Regal al Psihiatrilor (Royal College of Psychiatrists). Acesta reflectă cele mai bune informații disponibile la momentul redactării.

Autori specializați: Profesorul David Veale și Profesorul David Nutt

Referințele complete pentru această resursă sunt disponibile la cerere.

Data publicării: mai 2022

Data revizuirii: mai 2025

© Royal College of Psychiatrists