Depresia la adulți

Această broșură informativă se adresează tuturor persoanelor care se simt triste, abătute, copleșite sau deznădăjduite, care simt că sunt într-o luptă constantă și care cred că suferă de depresie. De asemenea, sperăm că acestă broșură va fi de folos și pentru prietenii și familiile celor care se află în această situație.

Broșura descrie modul în care depresia se simte (atât în minte, cât și în organism), modalitățile prin care o persoană se poate ajuta singură, resursele de sprijin disponibile, precum și modul în care poate fi ajutată o persoană care poate suferă de depresie.

La finalul acestei broșuri veți găsi o listă care vă prezintă alte surse de unde puteți obține informații adiționale.

Care este diferența dintre a te simți nefericit și a fi depresiv?

Există momente în viața fiecărei persoane în care se simte copleșită sau nefericită. În mod normal, aceste sentimente apar dintr-un motiv anume, nu interferează prea mult cu viața de zi cu zi și nu durează de obicei mai mult de o săptămână sau două.

Cu toate acestea, dacă ele se extind pe perioade de săptămâni sau luni întregi sau devin atât de puternice încât încep să afecteze fiecare aspect al vieții dumneavoastră, este posibil să suferiți de depresie și să fie nevoie să cereți ajutor.

Care sunt simptomele depresiei?

Oamenii se confruntă cu diferite niveluri de depresie în moduri diferite. Depresia are trei niveluri: ușoară, moderată și severă.¹

Modul în care oamenii trec prin depresie este influențat și de contextul cultural, de valorile, credințele și limbajul acestora.

Este posibil ca persoanele care suferă de depresie să observe unele dintre următoarele aspecte:^{1 2}

Din punct de vedere psihic:

• se simt supărate, nefericite, abătute, depresive - aceste sentimente pur și simplu nu dispar și se pot înrăutăți în anumite momente ale zilei, adeseori în zorii zilei
• nu se pot bucura de nimic
• își pierd interesul de a se întâlni cu ceilalți și pierd legătura cu prietenii
• nu se pot concentra corespunzător și devine din ce în ce mai greu să ia decizii
• își pierd încrederea în sine
• se simt vinovate și nevrednice
• devin pesimiste
• încep să se simtă deznădăjduite, poate chiar să aibă gânduri suicidare.

Din punct de vedere al organismului, este posibil să observe că:

• se simt tulburate, neliniștite sau agitate
• se simt extenuate și lipsite de energie
• nu pot dormi sau dorm în exces
• se trezesc în zorii zilei și/sau în timpul nopții
• au dureri de cap sau de stomac
• au un libido scăzut
• nu pot mânca și slăbesc sau „mănâncă pe fond emoțional” mai des și iau în greutate.

Ceilalți pot observa la aceste persoane că:

• fac greșeli la muncă și nu se pot concentra
• par neobișnuit de tăcute și retrase sau evită celelalte persoane
• se îngrijorează mai des decât în mod normal
• sunt mai iritabile decât de obicei
• dorm mai mult sau mai puțin decât în mod normal
• se plâng de probleme vagi de sănătate
• încetează să se mai îngrijească în mod adecvat - nu își spală părul sau hainele
• încetează să mai aibă grijă de casă în mod adecvat - încetează să mai gătească, nu fac curățenie sau uită să își schimbe așternuturile.

Majoritatea oamenilor nu se vor confrunta cu toate acestea, iar unii oameni vor fi conștienți numai de simptomele fizice. Este posibil să creadă că suferă de o boală fizică din cauză că se simt foarte obosite sau au probleme cu somnul, însă astfel de simptome pot reprezenta primele semne ale depresiei.^{1 2}

Este posibil ca aceste persoane să nu conștientizeze cât de depresive sunt, mai ales dacă depresia a apărut gradual. Uneori, oamenii se străduiesc să meargă mai departe și poate chiar încep să se învinovățească pentru lenea și lipsa de voință.

În unele cazuri, este nevoie ca un prieten sau un partener de viață să intervină pentru a-i convinge că există, de fapt, o problemă și să le sugereze să ceară ajutor.

Cereți ajutor dacă dumneavoastră, un prieten sau partenerul de viață observați următoarele:

• depresia vă afectează munca, interesele și sentimentele față de familie sau prieteni
• aveți depresie de multă vreme și nu pare că situația urmează să se îmbunătățească
• începeți să vă gândiți că nu merită să trăiți sau că celorlalți le-ar fi mai bine fără dumneavoastră.

Dar anxietatea?

Unele persoane pot să dezvolte și anxietate severă atunci când devin depresive.^{1 3}

Este posibil să se simtă încordate, îngrijorate, temătoare și să li se pară greu să iasă în oraș sau să fie în prezența altor oameni. Pe de altă parte, este posibil să aibă simptome fizice precum uscăciune a gurii, transpirație, lipsă de aer sau dureri de stomac.

Persoanele care suferă atât de depresie, cât și de anxietate, vor primi în mod normal tratament pentru afecțiunea care le cauzează cele mai mari dificultăți.¹

Dar în cazul tulburării bipolare (maniaco-depresive)?

Unele persoane care suferă de depresie au de asemenea perioade îndelungate de timp în care se simt în culmea fericirii și entuziasmate peste măsură. Acest lucru poartă denumirea de „manie” și poate însemna că persoana suferă de tulburare bipolară (care în trecut se numea tulburarea maniaco-depresivă).^{4 5}

De ce apare depresia?

Depresia nu este un semn de slăbiciune. Poate să apară la persoanele cu cea mai puternică voință - chiar și persoanele faimoase, atleții sau celebritățile pot să sufere de depresie.

În unele cazuri există un motiv clar pentru care cineva devine depresiv, dar în altele acesta nu există. Poate să fie vorba despre o dezamăgire, o frustrare sau pierderea unui lucru sau unei persoane dragi.

Adeseori există mai multe motive, iar acestea vor varia de la persoană la persoană. Vom descrie câteva dintre cele mai frecvente motive în cele ce urmează.

Evenimente importante de viață și circumstanțe personale

Depresia poate fi declanșată de un eveniment stresant sau tulburător, cum ar fi un deces, o despărțire sau pierderea locului de muncă.^{6 7}

Dacă o persoană locuiește singură sau nu are familie sau prieteni în apropiere, din pricina circumstanțelor personale, este posibil să fie mai predispusă depresiei.^{8 9}

Sănătatea fizică

Somnul, alimentația și exercițiul fizic pot afecta dispoziția omului și modul în care percepe lucrurile.

Problemele fizice de sănătate, în special cele grave sau de lungă durată, pot cauza depresie sau să o înrăutățească.^{10 11} Acestea includ:

• afecțiuni care pun în pericol viața, precum cancerul sau boli ale inimii
• boli pe termen lung și/sau care cauzează dureri mari, precum artrita
• infecții virale precum „răceala” sau mononucleoza infecțioasă - în special în cazul persoanelor mai tinere
• probleme hormonale, precum hipotiroidismul
• boli care afectează creierul sau sistemul nervos.¹²

Traume din copilărie

Unele persoane au un risc mai mare de depresie decât altele. Acest lucru este cauzat de experiențele dificile sau traumatizante din copilărie, care pot include abuzul (fizic, sexual sau psihologic), neglijența, asistarea la violență sau la un eveniment traumatizant, precum și un mediu familial instabil.^{13 14 15}

Consum de alcool și substanțe psihoactive

Consumul regulat de cantități mari de alcool^{16 17} sau de substanțe psihoactive precum canabisul^{18 19} pot crește riscul de depresie pe termen lung.

Factori genetici

„Factorii de risc” genetici asociați depresiei severe, tulburării bipolare sau schizofreniei sunt similari. Există și factori de risc de mediu, iar aceștia pot interacționa cu factorii genetici pentru a crește sau reduce riscul de a suferi de aceste boli.

De exemplu, o persoană poate avea factori genetici de risc ce o fac să fie mai predispusă la depresie severă. Cu toate acestea, dacă acea persoană crește sau locuiește într-un mediu stabil și pozitiv, riscul de a dezvolta o boală mintală severă scade.

Cel mai cunoscut factor care influențează dacă o persoană va dezvolta o problemă severă de sănătate mintală este dacă aceasta are un părinte cu o astfel de boală. 1 din 3 copii cu părinți care au o boală severă de sănătate mintală riscă să dezvolte și ei la rândul lor o astfel de boală.

Este important de reținut, atunci când vorbim despre cauzele dezvoltării depresiei, faptul că sunt multe diferite aspecte implicate, iar un singur factor de risc nu va duce la depresie.²⁰

Există diferențe în materie de depresie în ceea ce privește genul și sexualitatea?

Este mai puțin probabil ca bărbații care suferă de depresie să vorbească despre sentimentele lor sau să ceară ajutor.²¹ Se poate ca ei să își exprime depresia într-un mod diferit, prin accese de furie, lipsă tot mai mare de control, asumarea unor riscuri crescânde și agresiune, precum și consumul de alcool și substanțe psihoactive pentru a face față.^{23 24} Este, de asemenea, mai probabil ca bărbații să se sinucidă decât femeile.^{21 23}

Aproximativ 12% dintre femeile însărcinate vor trece prin depresie în timpul sarcinii, iar 15-20% dintre acestea vor suferi de depresie în primul an de la nașterea copilului.²⁴

Persoanele transgen (care se identifică cu un alt sex decât cel stabilit la naștere) pot suferi niveluri mai mari de depresie și anxietate decât persoanele care se identifică cu sexul stabilit la naștere. Persoanele non-binare (care nu se identifică nici cu a fi femeie/sex feminin, nici cu a fi bărbat/sex masculin) pot avea niveluri mai ridicate de depresie și anxietate.^{25 26}

Persoanele care se identifică drept lesbiene, homosexuale sau bisexuale sunt mai predispuse să aibă probleme de sănătate mintală (inclusiv depresie) decât persoanele heterosexuale.²⁷ Acestea au și un risc mai mare de sinucidere sau automutilare.^{27 28}

Pot să mă fac mai bine pe cont propriu?

Partea bună este că majoritatea oamenilor cu depresie se fac mai bine pe cont propriu, făcând lucruri care să-i ajute. Dacă o persoană reușește să treacă peste depresie pe cont propriu, acest lucru va genera sentimente de împlinire și încredere în a se confrunta cu astfel de sentimente în viitor.

Aplicarea unora dintre sugestiile oferite în această broșură vă poate ajuta să scurtați perioadele de depresie și să continuați să vă simțiți bine în viitor.

Cu toate acestea, unele persoane au nevoie de mai mult ajutor, mai ales dacă depresia de care suferă este severă, de lungă durată sau dacă lucrurile pe care le-au încercat pentru a se face bine nu au funcționat.

Dacă vă confruntați cu depresie pentru prima dată, aveți o șansă de 50:50 ca aceasta să reapară, deci este important să știți cum să obțineți ajutor dacă este necesar. ^{1, 29}

Drept urmare, dacă aveți nevoie să vorbiți cu cineva despre cum vă simțiți, încercați să nu amânați, pentru că acest lucru vă poate ajuta să reveniți la activitatea dumneavoastră obișnuită și la a vă bucura de viață mai repede.

Uneori este nevoie de mai multe încercări pentru a-i face pe oameni să înțeleagă cum vă simțiți. Fiți perseverent(ă) și nu renunțați – puteți obține ajutorul potrivit.

Cum mă pot ajuta singur(ă)?

Iată câteva sugestii de strategii pe care le puteți încerca atunci când vă simțiți deprimat(ă). Este important să identificați ce funcționează mai bine pentru dumneavoastră și să vă creați propria listă de strategii folositoare.

Vorbiți cu cineva: Dacă ați primit vești proaste sau treceți printr-o situație dificilă, încercați să nu vă închideți în sine. V-ar ajuta dacă ați spune cuiva apropiat cum vă simțiți. Dacă simțiți că nu puteți vorbi cu nimeni, încercați să scrieți ceea ce simțiți.

Fiți activ(ă): Dacă aveți posibilitatea, ieșiți afară și faceți puțină mișcare, chiar și numai pentru o scurtă plimbare. Acest lucru vă va ajuta să vă păstrați forma fizică și să dormiți mai bine. De asemenea, vă poate ajuta să vă concentrați asupra altor lucruri, ignorând gândurile și sentimentele dureroase.

Mâncați adecvat: Chiar dacă nu vă este foarte foame, încercați să mâncați regulat. Când sunteți deprimat(ă), fie pierdeți în greutate și vă scade nivelul vitaminelor, ori mâncați prea multă mâncare nesănătoasă și luați prea mult în greutate. O dietă echilibrată, cu multe fructe și legume, vă poate ajuta să vă mențineți corpul și mintea sănătoase.

Evitați alcoolul și drogurile: Alcoolul vă poate face să vă simțiți mai bine pentru câteva ore, dar de fapt agravează depresia pe termen lung. Același lucru este valabil și pentru drogurile accesibile, în special canabis, amfetamină, cocaină și ecstasy.

Creați-vă o rutină de dormit: Încercați să mergeți la culcare la aceeași oră în fiecare noapte și să vă treziți la aceeași oră în fiecare dimineață. Faceți ceva odihnitor și plăcut înainte de a merge la culcare, cum ar fi ascultatul de muzică relaxantă sau lectura unei cărți. Dacă nu puteți dormi, dați-vă jos din pat și faceți ceva liniștitor, cum ar fi să stați în liniște pe canapea.

Încercați activități relaxante: Dacă vă simțiți tot timpul încordat(ă), încercați exerciții de relaxare, yoga, masaj, aromaterapie sau orice altă activitate care vi se pare relaxantă.

Faceți lucruri care vă plac: Alocați-vă timp în mod regulat pentru a face ceva ce vă place cu adevărat – precum jucatul, cititul sau un alt hobby.

Citiți despre depresie: Există multe cărți și site-uri web despre depresie. Acestea vă pot ajuta să înțelegeți ce se întâmplă, vă pot sugera strategii pentru a-i face față depresiei mai bine și vă pot ajuta și prietenii și rudele să înțeleagă prin ce treceți.

Exersați aprecierea de sine: Poate că sunteți perfecționist(ă) și sunteți prea dur(ă) cu dumneavoastră. Încercați să vă stabiliți obiective și așteptări mai realiste. Fiți mai bun(ă) cu dumneavoastră.

Luați o pauză: Poate fi cu adevărat benefic să ieșiți din rutina obișnuită pentru câteva zile. Oferiți-vă un repaus de la stresul și grijile zilnice. O schimbare a mediului, chiar și pentru câteva ore, vă poate ajuta.

Înscrieți-vă într-un grup de sprijin: Poate fi greu să vă ajutați singur(ă) când sunteți deprimat(ă). V-ar putea ajuta să discutați cu oameni care sunt într-o situație asemănătoare. Aruncați o privire peste lista de organizații de la sfârșitul acestei broșuri pentru a găsi câteva idei.

Rămâneți optimist(ă): Amintiți-vă că mulți alți oameni au avut depresie și s-au însănătoșit – există posibilitatea de a primi ajutor, iar dumneavoastră aveți dreptul la ajutorul de care aveți nevoie pentru a vă simți mai bine.

Ce ajutor pot primi pentru depresie?

Dacă încercarea de a vă îmbunătăți starea pe cont propriu nu merge pe cât de bine sau pe cât de repede v-ați dori, atunci ar putea fi o idee bună să aveți o discuție cu medicul dumneavoastră de familie.

Majoritatea persoanelor cu depresie sunt tratate de către medicul lor de familie. Dacă nu aveți un medic de familie, încercați să găsiți un medic la clinica locală cu care să vă simțiți în largul dumneavoastră și la care să puteți merge în mod regulat.

În timpul discuției cu dumneavoastră, medicul de familie vă va evalua simptomele pentru a stabili ce tratamente vor funcționa în cazul dumneavoastră.

Cel mai bun tratament pentru dumneavoastră va depinde de stadiul actual al depresiei, de durata acesteia și dacă ați mai avut depresie în trecut.

Este posibil ca medicul de familie să vă facă și un control fizic complet. Motivul pentru acest lucru este că unele afecțiuni fizice pot provoca depresie. Dacă sunteți deja sub tratament pentru o afecțiune fizică, medicul de familie va trebui informat.

Tratament inițial (depresie ușoară)

Dacă este prima dată când vă confruntați cu depresie, în mod normal nu vi se va prescrie un antidepresiv. Medicul de familie poate sugera o intervenție psihologică de intensitate mică (sau terapie prin comunicare), precum:^{1 2}

• broșuri sau cărți de dezvoltare personală bazate pe principiile terapiei cognitiv-comportamentale (TCC) (cu sprijinul unui specialist medical)
• programe TCC computerizate de dezvoltare personală (tot cu sprijinul unui specialist medical)
• exerciții de grup
• un program de grup, fie bazat pe dezvoltare personală prin sprijin reciproc, fie pe TCC.

Medicul de familie vă poate ajuta să alegeți cea mai bună variantă pentru dumneavoastră.

Dacă aceste intervenții nu funcționează în cazul dumneavoastră, medicul de familie v-ar putea sugera să încercați una dintre intervențiile din secțiunea următoare despre tratamente pentru depresie moderată și severă.

Tratament suplimentar (depresie moderată și severă)

Medicul de familie vă poate sugera să încercați o intervenție psihologică de intensitate ridicată sau un tratament medicamentos antidepresiv, sau ambele variante.¹ Puteți discuta cu medicul pentru a decide care este cel mai indicat tratament în cazul dumneavoastră.

Intervenții psihologice

Există numeroase tipuri de intervenții psihologice pentru persoanele cu depresie; vi s-ar putea recomanda oricare dintre ele este disponibilă în zona unde locuiți.¹

Dacă există o listă de așteptare pentru a beneficia de o intervenție psihologică anume, ar trebui să discutați cu medicul dumneavoastră despre ce puteți face pentru a avea grijă de dumneavoastră în perioada de așteptare.

Terapie cognitiv-comportamentală (TCC)

Mulți dintre noi avem obiceiul de a gândi negativ, ceea ce, dincolo de ceea ce se întâmplă în viață, este susceptibil de a ne deprima și de a ne menține deprimați. TCC vă ajută să:

1. identificați tiparele de gândire nerealistă și nefolositoare
2. apoi să dezvoltați tipare noi, mai folositoare, de gândire și de comportament.

TCC are cele mai bune rezultate dintre tratamentele pentru depresie.^{1 30 31}

Terapie interpersonală (IPT)

Terapia interpersonală vă poate ajuta să identificați și să discutați despre orice probleme ați putea avea în relațiile dumneavoastră cu familia, partenerii și prietenii.

Activare comportamentală

Activarea comportamentală vă încurajează să vă dezvoltați un comportament pozitiv, de exemplu să planificați activități și să faceți lucruri constructive pe care, poate, le evitați de obicei.

Terapie de cuplu

Dacă sunteți într-o relație care pare să vă afecteze depresia, atunci terapia de cuplu poate fi indicată pentru a vă ajuta să înțelegeți legătura dintre depresie și relația dumneavoastră. Vă poate ajuta și să construiți o relație mai stabilă, de sprijin, cu partenerul sau partenera.

Consiliere

Consilierii specializați vă pot ajuta să vă explorați simptomele și problemele și vă pot oferi sprijin și îndrumare.

Psihoterapie psihodinamică

Acest tratament vă ajută să vedeți cum experiențele anterioare vă pot afecta viața din prezent.

Antidepresive

Dacă depresia dumneavoastră este moderată sau severă sau durează o perioadă îndelungată, medicul vă poate recomanda un tratament cu antidepresive, de regulă unul de tip inhibitor selectiv al recaptării serotoninei (ISRS).^{1 32} Veți discuta despre ce antidepresiv ar putea funcționa mai bine în cazul dumneavoastră – acest lucru depinde de antidepresivele pe care le-ați luat în trecut, de posibilele medicamente pe care le luați în prezent și de alte probleme de sănătate fizică pe care le-ați putea avea.

Au antidepresivele efecte secundare?

Ca toate medicamentele, antidepresivele au efecte secundare, dar acestea sunt de obicei ușoare și tind să dispară după câteva săptămâni.^{32 33}

Medicul vă poate informa la ce să vă așteptați și ar trebui să discutați cu el dacă vă îngrijorează ceva sau dacă aveți multe efecte secundare. Veți primi informații scrise despre tratamentul medicamentos și din partea farmacistului.

Dacă un antidepresiv vă provoacă somnolență, ar trebui să îl luați seara, ca să vă ajute să dormiți. Totuși, dacă aveți senzația de somnolență în timpul zilei, nu trebuie să conduceți vehicule și nici să lucrați cu utilaje până când dispare efectul. Alcoolul vă poate provoca o somnolență puternică dacă îl consumați concomitent cu pastilele, așadar este mai bine să fie evitat.³⁴

Spre deosebire de alte tratamente medicamentoase sau de droguri (cum ar fi nicotina sau alcoolul), nu veți simți nevoia de a lua un antidepresiv, sau nevoia de a lua mai multe pentru a obține același rezultat.¹

Cât timp trebuie să iau antidepresive?

La început, medicul va trebui să vă consulte în mod regulat (după primele 2 săptămâni, apoi între 2–4 săptămâni în primele 3 luni, apoi mai rar) pentru a se asigura că tratamentul funcționează.¹

Dacă ați avut gânduri suicidare sau dacă aveți mai puțin de 30 de ani, este posibil ca medicul să vrea să vă consulte mai des (de obicei săptămânal). Motivul este că unele antidepresive pot înmulți inițial gândurile suicidare, în special la persoanele mai tinere.¹

Dacă antidepresivele vă ajută, ar trebui să le luați pentru cel puțin 6 luni, chiar dacă vă simțiți mai bine. Acest lucru poate reduce șansele ca depresia să reapară.¹

Este posibil să fie necesar să le luați în continuare, chiar pe o perioadă mai îndelungată, dacă v-ați mai confruntat cu depresia în trecut. Medicul vă va sfătui când să încetați tratamentul și cum puteți face acest lucru în siguranță.

Dacă încetați brusc să luați un antidepresiv, puteți avea simptome de sevraj. Acestea includ probleme de somn, anxietate, amețeală sau dureri de stomac.¹

Dacă vi se pare că antidepresivul prescris nu funcționează (după 3 sau 4 săptămâni de tratament), atunci trebuie să discutați cu medicul dumneavoastră, care vă poate schimba doza sau vă poate prescrie un alt antidepresiv sau tratament medicamentos.¹

Cum să obțin mai mult ajutor (depresie severă)

Majoritatea persoanelor cu depresie primesc ajutorul de care au nevoie de la medicul lor de familie. Dacă depresia nu se ameliorează după primirea tratamentului de la medicul de familie și dacă aveți nevoie de mai mult ajutor de specialitate, vi se poate recomanda un serviciu sau o echipă de specialiști în sănătate mintală.¹

Specialistul în sănătate mintală se va informa cu privire la istoricul dumneavoastră general și orice potențiale afecțiuni grave sau probleme emoționale pe care le-ați avut în trecut.

Vă va întreba despre evenimentele care au avut loc în viața dumneavoastră în ultimul timp, cum a evoluat depresia și dacă ați primit deja tratament pentru aceasta.

Uneori poate fi greu să răspundeți la toate aceste întrebări, dar informațiile obținute astfel îl vor ajuta pe medic să vă cunoască mai bine, mai personal, și să își dea seama ce opțiuni ar fi bune pentru dumneavoastră.

Dacă depresia dumneavoastră este severă sau necesită tratament de specialitate, este posibil să fie necesar să mergeți la spital pentru a primi tratament. Echipa care vă va îngriji se va asigura că beneficiați de tratamentul adecvat și de metodele de sprijin care funcționează în cazul dumneavoastră.

Terapie electroconvulsivantă (TEC)

Terapia electroconvulsivantă (pe scurt TEC) este folosită în principal ca tratament pentru:

• depresia severă, dacă viața persoanei este în pericol și are nevoie de tratament urgent
• depresia moderată sau severă, când niciun alt tratament nu a ajutat.¹

TEC presupune trimiterea unui impuls electric prin creier, așadar se administrează întotdeauna în spital, sub anestezie generală. Unele persoane au probleme temporare de memorie după TEC.

Remedii alternative

St John's Wort este un remediu pe bază de plante disponibil în magazinele naturiste și farmacii, și este folosit de unele persoane pentru depresie. În mod normal, nu este prescris sau recomandat de medici deoarece:

• nu este clară doza corectă pentru depresie
• conținutul poate diferi de la o variantă la alta
• poate provoca probleme grave când este luat împreună cu alte medicamente (în special contraceptive, anticoagulante sau anticonvulsivante).¹

Dacă doriți mai multe sfaturi, ar trebui să discutați cu medicul de familie sau cu farmacistul.

Cum pot ajuta o persoană deprimată?

• Ascultați-o. Poate fi mai greu decât sună. Este posibil să trebuiască să auziți același lucru iar și iar. De regulă, este mai bine să nu oferiți sfaturi decât dacă vi se cer, chiar dacă răspunsul vi se pare foarte limpede. Dacă depresia a fost provocată de o problemă anume, poate reușiți să ajutați la găsirea unei soluții sau măcar a unei modalități de gestionare a problemei.
• Petreceți timp cu ea. Ajută și dacă doar petreceți puțin timp cu o persoană care este deprimată. Spunându-i că îi sunteți alături, o puteți încuraja să vorbească și să continue să facă lucruri pentru a se simți mai bine.
• Spuneți-i că totul va fi bine. Unei persoane deprimate îi va fi greu să creadă că se va face vreodată bine. O puteți asigura că se va face bine, dar este posibil să fie necesar să repetați acest lucru iar și iar.
• Încurajați-o să aibă grijă de sine. Asigurați-vă că își cumpără suficientă mâncare și că mănâncă în mod regulat, cu o cantitate semnificativă de fructe și legume în dietă. Ați putea și să o ajutați să iasă din casă și să facă ceva mișcare sau alte activități agreabile, ce pot fi o alternativă bună la strategia de a face față sentimentelor prin consumul de alcool sau droguri.
• Tratați-o cu seriozitate. Dacă se simte mai rău și începe să vorbească despre a nu mai dori să trăiască sau chiar să facă aluzie la ideea de a-și face rău, tratați-o cu seriozitate. Asigurați-vă că îi spune medicului despre aceste gânduri.
• Încurajați-o să accepte ajutor. Încurajați-o să meargă la medic, să își ia tratamentul sau să vorbească cu terapeutul sau psihologul său. Dacă își face griji cu privire la tratament, încurajați-o să discute despre acest lucru cu medicul său.
• Aveți grijă de dumneavoastră. A sprijini o persoană care se simte deprimată poate fi epuizant emoțional, de aceea trebuie să vă asigurați că aveți grijă de propria dumneavoastră sănătate și bunăstare mintală.

Dacă sunteți îngrijorat(ă) că o persoană cunoscută poate fi suicidară

Un număr redus de persoane cu depresie pot încerca să se sinucidă sau pot deceda din această cauză.^{35 36}

Dacă vă faceți griji pentru o persoană, atunci este important să vorbiți cu ea despre gândurile și sentimentele suicidare și să o tratați cu seriozitate.

Dacă întrebați o persoană dacă se simte suicidară, nu înseamnă că îi veți da idei sau că veți crește riscul să își ducă la îndeplinire gândurile.^{37 38}

Dacă vă faceți în continuare griji pentru cineva, puteți contacta unul dintre serviciile de mai jos pentru mai mult sprijin și mai multe sfaturi.

The Zero Suicide Alliance (Alianța Zero Sinucideri) oferă instruire online gratuită cu privire la conștientizarea și prevenirea sinuciderilor, asigurând un punct de plecare pentru persoanele care vor să ofere sprijin cuiva pentru care își fac griji.

Obținerea de ajutor pentru gânduri suicidare

Dacă aveți nevoie de sprijin chiar acum, există servicii care vă pot ajuta:

În tot Regatul Unit:

• Sunați organizația Samaritans la 116 123 (apel gratuit), trimiteți un e-mail la adresa joe@asmaritans.org sau vizitați site-ul web al organizației Samaritans
• Sunați la Serviciul Național de Sănătate NHS 111 (apel gratuit) sau vizitați site-ul web al NHS, secțiunea Where to get urgent help for mental health (Unde poți obține ajutor urgent pentru sănătatea mintală)
• Contactați-vă medicul de familie pentru o programare urgentă (care poate avea loc prin telefon sau prin apel video)
• Contactați echipa locală de intervenție în situații de criză cu privire la sănătatea mintală (dacă nu știți cine sunt, NHS 111 vă poate ajuta)
• Solicitați ajutor online prinpagina web a organizației Mind: I Need Urgent Help (Am nevoie de ajutor urgent)

Țara Galilor

• Vizitați linia de consiliere pentru sănătate mintală a guvernului galez, „C.A.L.L” (Țara Galilor), sau sunați la 0800 132 737 (apel gratuit)

Scoția

• Vizitați Breathing Space (Scoția) sau sunați la 0800 83 85 87 (apel gratuit)

Irlanda de Nord

• Vizitați Lifeline sau sunați la 0808 808 8000 (apel gratuit)

Dacă simțiți că nu vă puteți menține în siguranță în acest moment, iar o altă metodă de sprijin nu este suficientă pentru a vă ajuta, atunci sunați la 999 sau mergeți la Unitatea de Accidente și Urgențe a celui mai apropiat spital (uneori cunoscută ca Unitatea de Urgențe). Sau puteți ruga pe cineva să sune la 999 pentru dumneavoastră sau să vă ducă la Urgențe.

Ajutor suplimentar

Association for Postnatal Illness (APNI) (Asociația pentru Afecțiuni Postnatale): APNI oferă sprijin mamelor cu depresie postnatală. Aceasta există pentru a promova conștientizarea afecțiunii de către opinia publică și pentru a încuraja cercetarea cauzei și naturii acesteia. Linie telefonică de asistență: 0207 386 0868 (10:00–14:00, de luni până vineri).

Black, African and Asian Therapy Network (BAATN) (Rețeaua de Terapie pentru Afro-Americani, Africani și Asiatici): Cea mai mare organizație independentă din Regatul Unit, cu obiectivul de a remedia inegalitatea de acces la servicii psihologice adecvate pentru persoanele de culoare, din Africa, Asia de Sud și din Caraibe. Aceasta oferă informații despre sănătatea mintală, un registru în care utilizatorii pot găsi terapeuți, evenimente, cursuri de instruire și alte resurse. E-mail: connect@baatn.org.uk

CALM (Campaign against Living Miserably) (Campania împotriva traiului nefericit): O campanie națională axată pe lupta contra depresiei și suicidului în rândul bărbaților tineri. Linie telefonică de asistență confidențială: 0800 58 58 58 (de la ora 17:00 până la miezul nopții, 7 zile din 7).

Depression UK: Un grup național de sprijin reciproc pentru persoanele cu depresie. E-mail: info@depressionuk.org

Men’s Health Forum (Forumul de sănătate pentru bărbați): O organizație caritabilă care oferă sprijin pentru sănătatea bărbaților din Anglia, Țara Galilor și Scoția, prin cercetare,prin promovarea conștientizării problemelor de sănătate ale bărbaților și prin furnizarea de informații și sfaturi despre sănătate. Telefon: 020 7922 7908.

Mental Health Forum (Forumul de Sănătate Mintală): O comunitate online unde persoanele pot beneficia de sprijin reciproc din partea celor cu o experiență similară.

Mind: O organizație caritabilă pentru sănătate mintală ce oferă sfaturi și sprijin persoanelor care se confruntă cu probleme de sănătate mintală, precum și informații despre grupuri locale de sprijin reciproc. Linie telefonică de asistență: 0300 123 3393 (de la 09:00 la 18:00, de luni până vineri). Oferă informații și despre cum să facă față persoanele care oferă sprijin unei persoane depresive. Local Minds vă poate ajuta să găsiți un serviciu de sănătate mintală în zona unde locuiți.

MindOut: Un serviciu de sănătate mintală gestionat de și pentru persoane lesbiene, gay, bisexuale, transsexuale și queer (LGBTQ). Prin acest serviciu se oferă sfaturi și informații, sprijin online, terapie, sprijin reciproc și promovare. Telefon: 01273 234 839 E-mail: info@mindout.org.uk

NHS (Serviciul Național de Sănătate): Informații despre cum să accesați servicii de sănătate mintală

Papyrus Hopeline UK: O linie telefonică de asistență cu personal specializat care oferă sprijin, sfaturi practice și informații persoanelor mai tinere de 35 de ani care se confruntă cu gânduri suicidare sau celor care își fac griji pentru cineva în această situație. Linia telefonică Hopeline: 0800 068 41 41.

Reading Well Agency (Agenția Să Citim Bine):Books on Prescription (Cărți cu prescripție): Un proiect ce ajută oamenii să își gestioneze bunăstarea prin lectura cărților de dezvoltare personală. Este sprijinit de profesioniști din domeniul sănătății, inclusiv Colegiul Regal al Psihiatrilor, precum și de bibliotecile publice.

Relate: Cel mai mare furnizor de sprijin pentru cei care se află într-o relație din Regatul Unit. Oferă o gamă variată de servicii de consiliere. Întrebări: 0300 003 0396.

Samaritans: O organizație caritabilă cu sedii în Regatul Unit și Republica Irlanda ce oferă sprijin emoțional confidențial oricărei persoane suicidare sau în suferință. Linie telefonică de asistență: 116 123. E-mail: jo@samaritans.org

SaneLine: O linie telefonică națională de asistență în afara orelor de program, ce acordă sprijin emoțional și informații oamenilor afectați de probleme de sănătate mintală. Linie telefonică de asistență: 0300 304 700 (de la 16:30 la 22:30, zilnic). E-mail: support@sane.org.uk

Stonewall: Oferă informații și sprijin comunităților LGBTQ+, inclusiv informații despre servicii și grupuri locale. Linie telefonică gratuită: 0800 050 2020 (disponibilă de luni până vineri, orele 09:30-16:30) E-mail info@stonewall.org.uk

Switchboard: O linie telefonică de asistență LGBTQ+ ce oferă informații, sprijin și servicii de îndrumare oricui dorește să discute chestiuni despre sexualitatea sa și/sau identitatea sa de gen, inclusiv sănătatea mintală. Aceștia oferă un chat online, o linie telefonică: 0300 330 0360 (de la 10:00 la 22:00, zilnic) E-mail: chris@switchboard.lgbt

Young Minds: O organizație caritabilă națională dedicată îmbunătățirii sănătății mintale a tuturor copiilor și tinerilor sub 25 de ani. Linie de asistență telefonică pentru părinți: 0808 802 5544 (de la 09:30 la 16:00, de luni până vineri).

Zero Suicide Alliance: Oferă instruire online gratuită cu privire la conștientizarea și prevenirea sinuciderilor, pentru a ajuta oamenii să le ofere sprijin persoanelor pentru care își fac griji.

Mulțumiri

Produs de Consiliul Editorial pentru Implicare Publică RCPsych și Centrul Național de Colaborare pentru Sănătate Mintală.

Editor serie: Dr. Phil Timms

Manager serie: Thomas Kennedy

© Octombrie 2020 Colegiul Regal al Psihiatrilor